În urma editorialului publicat în ediţia de ieri a ziarului nostru, am fost sunat de domnul Manafu. Nu intru în profunzimea discuţiei purtate cu dânsul, una destul de palpitantă, pentru că i-am promis că o vom continua cu cărţile pe masă. Subliniez un singur lucru. Starea evidentă de iritare a interlocutorului meu, supărat, din câte am înţeles, pe Mircea Banias, pentru faptul că nu l-a susţinut pentru funcţia de director general al fostei DADL. Cel puţin, aşa zice domnia sa. Mai mult, este convins că, în virtutea celor întâmplate în ultimii doi ani, postul i se cuvenea de drept. De altfel, pe această temă, instituţia cu pricina a devenit subiect de telenovelă politică, în această melodramă fiind implicat şi PDL Constanţa, cu care domnul Manafu se judecă!! Evident, pentru postul pe care l-a pierdut după ce mirajul deconcentratelor s-a risipit în doi timpi şi trei mişcări. Situaţia creată l-a pus pe Ionel Manafu în situaţia incredibilă de a se judeca pe bune cu propriul său partid! Trebuie să recunosc, până acum, nu am mai întâlnit un asemenea caz! În PDL Constanţa, disputa cu Manafu nu reprezintă, în materie de ciudăţenii şi curiozităţi, un exemplu singular. În ultima vreme, după cum am mai consemnat, am asistat la numeroase conflicte, unele dintre ele făcând deliciul opiniei publice. Sămânţa de scandal a constituit-o întotdeauna ambiţia necontrolată a celor care au ţintit şefia unor instituţii din teritoriu. Poate că, pe bună dreptate, nu comentez acest aspect, numai că uneori au întrecut măsura. Să ne aducem aminte, de pildă, de perioada în care, respectând specificul marinăresc, Senol Zevri făcea valuri pentru a fi “uns” director la Mediu. După ce şi-a văzut visul cu ochii, a trecut în barca opozanţilor care i-au jurat credinţă Mariei Stavrositu. Iată un nou exemplu despre facerea de bine din PDL Constanţa… În acelaşi registru sonor se înscriu şi acţiunile deputatului Iorguş, veşnic nemulţumit de rezultatele algoritmului din interiorul partidului. Pentru că vorbim despre nemulţumiri, trebuie să subliniez din nou că acestea, mă refer la nemulţumirile de ordin personal, reprezintă scânteia “revoluţiei” din PDL Constanţa. Ca şi alţi combatanţi din această categorie, Ionel Manafu a trecut de partea celor care vor să debarce actuala conducere a partidului, fiind supărat pe Mircea Banias. Aud aproape în fiecare zi reproşuri venite dinspre cei care se consideră neîndreptăţi. Firesc, numărul acestora este mult mai mare faţă de schemele de personal din cadrul deconcentratelor. Nu ştiu dacă, în final, acest element populist va atârna decisiv balanţa în favoarea grupării care nu-l mai vrea pe Banias în fruntea partidului. Desigur, în perspectiva apropiatelor alegeri de partid, se fac tot felul de calcule şi de mişcări strategice în teritoriu. Primii care au intrat în scenă au fost “iepuraşii”. Obiectivul acestora este unul singur - netezirea culoarului rezervat favoritului dintr-o grupare sau alta. Unul dintre ei, mă refer la Florian Constantin, a ieşit din cursa pentru şefia organizaţiei municipale Constanţa. În schimb, în competiţia pentru organizaţia judeţeană, nucleul Mariei Stavrositu a schimbat rapid macazul, chemându-i la arme pe Iorguş, Brânză şi Gheorghiţă. Unde-s mulţi, se zice, puterea creşte, dar regula nu este valabilă în orice condiţii…