• Infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral erau boli ale vîrstnicilor. De cîţiva ani, aceste afecţiuni apar şi la tineri, vîrsta de apariţie a accidentelor coronariene scăzînd şi sub 40 de ani. Bolile cardio-vasculare fac în continuare cele mai multe victime în lume.

• Pe lîngă factorii de risc pe care nu-i putem influenţa (ereditatea, vîrsta, sexul, menopauza ş.a.), există şi factori asupra cărora putem interveni: obiceiul de a fuma, obezitatea, sedentarismul, stresul, hipertensiunea arterială, hiperlipidemia. Cînd aceşti factori se asociază, riscul de boală cardiacă este cu atît mai mare.

• Hipertensiunea arterială este un inamic redutabil, de multe ori înşelător prin sărăcia simptomelor. De aceea, fiecare dintre noi trebuie să facem controale periodice pentru a depista din vreme valorile crescute ale presiunii arteriale.

• Fumatul este cel mai de temut factor de risc pentru tineri. Nicotina şi monoxidul de carbon din ţigară accelerează ateroscleroza, fenomenul de îngustare a pereţilor arterelor care hrănesc inima şi favorizează, de asemenea, apariţia trombozei (formarea de cheaguri în interiorul vaselor). În timp, fluxul de sînge către inimă se reduce şi se instalează boala cardiacă ischemică. Cînd arterele coronare se închid, apare infarctul de miocard, la care fumătorii, în comparaţie cu nefumătorii, sînt de două ori mai predispuşi.

• Obezitatea, sedentarismul şi dislipidemia sînt fenomene interdependente. Obezitatea se naşte din obiceiuri alimentare nesănătoase asociate cu sedentarism. Dislipidemia este şi ea cauzată de o alimentaţie cu exces de grăsimi saturate, animale, care cresc colesterolul „rău” şi trigliceridele din sînge. În timp, pereţii arterelor se îngustează şi apar accidentele coronariene. Dislipidemia poate fi prevenită prin reducerea alimentelor bogate în grăsimi de origine animală în dieta zilnică: carne de porc, unt, smîntînă, prăjeli. Sînt recomandate legumele şi fructele, carnea de pasăre sau de peşte oceanic (bogat în acizi graşi omega 3, cu efect protector cardiovascular). Sedentarismul este un alt factor de risc al bolilor coronariene. Exerciţiul fizic regulat creşte colesterolul bun, controlează tensiunea arterială şi combate obezitatea.

• Cauză importantă de boală cardio-vasculară este şi diabetul zaharat tip1 cît şi tipul 2. Aşa se explică decesul mare prin boli de inimă al diabeticilor. Aceşti bolnavi trebuie să urmeze cu rigurozitate tratamentul prescris de medicul curant, corelat cu dieta hipoglucidică. În cazul pacienţilor cu diabet de tip 2, este la fel de important şi controlul periodic al greutăţii corporale, căci combinaţia obezitate - diabet este fatală pentru inimă.

O inimă sănătoasă înseamnă mişcare, alimentaţie cu grăsimi puţine, reducerea consumului de dulciuri, renunţarea la fumat!