Sinuciderea caporalului din Năvodari va trece, ca mai toate sinuciderile din ultimul timp, ca un subiect de ”fapt divers”: mortul la groapă, MAPN are avizul psihologic pozitiv, psihologul doarme liniștit. Mai are Parchetul câteva hârtii de completat înainte să închidă între coperțile unui dosar sfârșitul unei vieți.

Nimeni nu se sesizează că sinuciderile au devenit un fapt comun în societate. Un raport al OMS, din 2014, arată că în România 12 persoane din 100.000 se sinucid și rata era în creștere.

De ce se sinucid românii

„ Schimbările economice, instabilitatea economică şi sărăcia sunt doar câteva dintre factorii de risc. Oricum, avem o subraportare a cazurilor de sinucidere.”, spune psihologul Mihai Copăceanu.

În România, peste două milioane de persoane sunt afectate de depresie, tinerii de azi fiind chiar mai depresivi decât cei din generaţiile anterioare. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 350 de milioane de oameni suferă de o anumită formă de depresie în lume. „Netratată la timp, poate duce la sinucidere, iar anual numărul persoanelor care au ales să-şi pună capăt zilelor ajunge la un milion în lume”, subliniază Mihaela Sârbu, preşedintele Centrului de consiliere şi educare pentru sănătate.

Rata sinuciderii în rândul bărbaților este mai mare decât la femei, sunt mai duri. E un act autodistructiv, care impune folosirea forţei şi impulsivitate. Problema foarte mare, în cazul acestei metode dure o reprezintă şi mediatizarea. Avem statistici care arată că după ce un astfel de caz este mediatizat, mai apar alte câteva la o perioadă foarte scurtă, prin aceeaşi metodă. Cei care comit suicidul au avut tentative repetate iar cele mai multe cazuri vin pe un fond depresiv accentuat”, a explicat, pentru „Adevărul”, psihologul Mihai Copăceanu.

Lipsă de prevenţie în România

Potrivit acestuia, în cazul tentativelor de suicid în care s-a intervenit doar de urgenţă şi unde nu s-a acordat şi sprijin psihologic, riscul de recădere şi de comitere a gestului este extrem de ridicat, în special în primii patru ani de la ultima tentativă. Iar, spre deosebire de alte state europene care au dezvoltat strategii de prevenire a suicidului, România nu a făcut nimic în această privinţă, asta în ciuda faptului că statisticile conturează un tablou sumbru.

„Sunt foarte multe categorii vulnerabile: persoane cu diagnostic psihiatric, labile, persoane cu diverse tulburări de comportament. La adolescenţi este un risc ridicat, dar mai avem tentative de suicid şi în rândul persoanelor de vârsta a treia, care suferă de diverse boli cronice sau sunt singure. Iar ca zone geografice, foarte multe tentative au existat în zona Harghitei”, a completat specialistul.

De ce sinucid românii?

Pentru că ”luminița de la capătul tunelului” nu mai arde, tunelul e înfundat și trenul care intră se izbește ca limba unui clopot, din nou și din nou, de un zid de piatră de netrecut.

În septembrie 2017, caporalul Ionel Pricop scria pe FB ”Mâine voi fi ceea ce am ales astăzi să fiu”, arătând preocuparea de a avansa spiritual și în societate. Dacă citea, pshihologul acela care doarme liniștit azi, ar fi cercetat mai adânc, dincolo de cele 600 de întrebări privind plăcerea de a arunca pisica în apă sau de-a rupe piciorul calului, și poate Ionel Pricop ar fi trait și el azi…