SĂRĂCIA E STABILĂ. Pe bună dreptate, de ce ar vrea românii, nişte plătitori de taxe penibil de mari, cu salarii de doi lei (sau 0,5 euro, că tot suntem în UE), să atenteze la o felie de tort cu glazură Eximbank, în valoare de vreo 27.000 euro pe lună? Aşa ceva nu se împarte, pentru că, mai întâi, „cineva trebuie să plătească”. „Dacă am împărţi tot ce există, am ajunge să împărţim sărăcia. Este o politică care nu corespunde realităţii”, a declarat ieri Emil Boc, precizând că România este „pe un climat stabil”. Desigur, dacă am fi fost „într-un” climat stabil, ar fi fost mai bine. Aşa, sub sau pe, n-are de unde să ştie premierul nostru cum e. Explicaţia climatului stabil ar fi că suntem prea săraci ca să mai protestăm. Grecii au de ce să arunce cu pietre şi să incendieze. Când ai 1.500 euro/lună şi pierzi 500 euro, păi îţi cam vine să îţi iei un coleg şi două colege şi să ieşi să împarţi cu autorităţile nişte pietre, nişte molotoave şi câteva felii de ură. La noi, când din 300 euro rămâi cu 200 şi, dacă protestezi, rişti să rămâi cu 180, e clar că mai bine mesteci mai cu spor austeritatea, consolându-te cu gândul că a noastră nu-i aşa dură ca a altora.

ŞURUBELNIŢA, ARMA ANTI-CRIZĂ. De la torturi, premierul a derapat apoi brusc la mecanică fină, spunând că România este apreciată pentru controlul deficitului. „Dacă am fi slăbit şurubul datoriei publice, am fi fost aplaudaţi ca politicieni pentru o lună sau două, dar am fi compromis viitorul ţării (fapt divers - l-aţi compromis deja) şi tot aici am fi ajuns, dar cu greutăţi mult mai mari”, a declarat premierul. Dacă se poate să facem o miiiică precizare: dacă Guvernul şi-ar fi strâns ceva mai bine ţiglele de pe casă, poate nu s-ar fi ajuns aici. În ultima parte a discursului, premierul a ajuns în tărâmul SF-ului şi a vorbit despre necesitatea unei clase de mijloc, mai ales în micile aşezări urbane din mediul rural, unde nu există potenţial de dezvoltare. Surse neoficiale spun că discursul s-ar fi întrerupt brusc în acest punct, când oratorul a fost forţat de staff să ia nişte pastile.

AM TRECUT TESTUL GRILĂ AL FMI. Poate vă întrebaţi însă ce l-a împins pe Emil Boc spre un asemenea discurs optimist. Ei bine, Fondul Monetar Internaţional a finalizat ieri prima evaluare a performanţei economice din România, în cadrul acordului stand-by, analiză ce permite acordarea imediată a unei tranşe de 481 milioane euro, bani pe care noi am refuzat să îi folosim, pentru că, nu-i aşa, o ducem foarte bine. „Toate obiectivele au fost îndeplinite,inclusiv ţinta de arierate, care era problematică, iar acum este nevoie de reforme structurale profunde. Există însă provocări în sectorul companiilor de stat, iar România trebuie să depună eforturi mari pentru atingerea ţintei de deficit de 3%, în 2012”, a declarat preşedintele în exerciţiu al FMI, John Lipsky.

CREŞTEREA ECONOMICĂ A ÎNCETINIT ÎN TRIMESTRUL II. Desigur, nu poţi spune FMI fără a te gândi imediat la şeful misiunii de evaluare a Fondului în România, Jeffrey Franks. Omul cu pantoful rupt, deja o figură-cult în România de criză, nu s-a lăsat aşteptat şi a emis imediat nişte avertismente, care să tempereze optimismul autorităţilor. „Criza din Grecia are efecte negative temporare în ceea ce priveşte prima de risc a României, care a crescut în ultimele trei zile”, a spus Franks, precizând că o nouă creştere a primei de risc ar face împrumuturile mai costisitoare, iar investiţiile şi consumul ar deveni mai scumpe. Oficialul FMI a mai declarat că datele statistice preliminare indică faptul că avansul exporturilor şi producţiei industriale a încetinit, în trimestrul al doilea, ceea ce înseamnă că avansul PIB-ului va fi sub 0,7%, cât a fost în trimestrul I. „Credem că cifrele din primul trimestru au fost mai mari decât ne-am aşteptat, astfel că există spaţiu pentru o evoluţie puţin mai slabă în trimestrele următoare. Nu avem în vedere o modificare a prognozei în acest moment. Scăderea cheltuielilor la nivelul bugetului consolidat este îmbucurătoare, dar nu şi reducerea sumelor pentru investiţii, care rămâne o zonă problematică întrucât absorbţia fondurilor europene nu este satisfăcătoare”, a spus Franks.