Statisticile mondiale pe tema infertilității arată că între 5 și 20% dintre cupluri nu pot avea copii, iar în jumătate dintre aceste cazuri vorbim despre factori masculini. În multe situații, donatorii de spermă sunt singura soluție. Un subiect încă tabu, deși au trecut mai bine de 50 de ani de la apariția primei bănci de spermă din istorie, în 1960. Însă numărul sarcinilor obținute datorită donatorilor este în creștere. Iar dacă în 1990 se vorbea exclusiv despre cupluri heterosexuale care apelau la donatori, în 2015 lucrurile stăteau astfel la nivel mondial: 50% dintre beneficiari erau persoane singure, femei care voiau să devină mame, 30% cupluri de lesbiene și doar 20% cupluri heterosexuale.

Cum arată tendințele în România?

„A crescut semnificativ numărul cuplurilor sau femeilor singure care necesită spermă de la donator. Deși nu putem vorbi de foarte multe cazuri, avem și cupluri homosexuale interesate de aceste proceduri. Conform rapoartelor Agenției Naționale de Transplant publicate anual, sunt confirmate câteva sute de nașteri în România, în ultimii ani, urmare a inseminărilor sau fertilizărilor in vitro cu spermă donată”, descrie situația dr. Laura Dracea, director medical al Clinicii Gynera București.

Donatorii de spermă pot fi cunoscuți (li se poate dezvălui identitatea, cu acceptul lor) sau anonimi (identitatea este cunoscută doar la banca de spermă, ei fiind identificați, în rest, printr-un cod). Chiar și în cazul donatorilor anonimi, există un profil cunoscut de către toți cei interesați, care poate fi de bază sau extins. Între cele mai reprezentative caracteristici furnizate, ar fi de menționat: etnicitatea, vârsta, înălțimea, greutatea, culoarea ochilor, culoarea părului, constituția fizică, educația, profesia. În multe cazuri sunt disponibile rezultate ale evaluării psihologice sau chiar mesaje/citate din răspunsurile donatorului la diferite întrebări. Toți donatorii sunt investigați pentru peste 40 de mutații genetice frecvente, precum și pentru statusul imunologic pentru mai multe boli infecțioase relevante, între care hepatite B și C, HIV, Citomegalovirus.

Ce își doresc românii de la donatorul de spermă?

„În cazul pacientelor care au partener sau soț, de regulă, preferința este către un donator cu caracteristici asemănătoare partenerilor. Femeile singure aleg în funcție de preferințele personale, inclusiv donatori cu trăsături exotice sau din altă rasă. Multe paciente pun accent mai mult pe parametrii spermei, anumite teste medicale sau un anumit tip de educație decât pe caracteristicile fizice, după cum, în alte situații, sunt influențate de evaluarea psihologică sau anumite aptitudini (sportivi, aptitudini muzicale sau artistice etc)”, a declarat specialistul.

Există doar două țări la nivel mondial care au suficiente stocuri în băncile de spermă pentru a exporta: SUA și Danemarca. Cryos Sperm Bank din Danemarca, cea mai mare bancă de spermă din lume, furnizează probe crioprezervate de spermă în țări de pe toate continentele, inclusiv România.

Riscul unei căsătorii consanguine nu reprezintă o îngrijorare în cazul donărilor de spermă facute într-un cadru organizat și reglementat. Deși studiile arată că probabilitatea întâlnirii unor copii înrudiți genetic este extrem de mică, chiar și în cazul în care ar exista câteva zeci de copii proveniți de la același donator, băncile de spermă limitează numărul de donări, în funcție de numărul de copii concepuți.