Cuvântul de ordine al zilei de ieri a fost “asumare”. Sau, în cele mai multe dintre cazuri, “ne-asumare”. Doi oameni - pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion - au murit din cauza incompetenţei autorităţilor şi serviciilor care trebuie să ne protejeze şi să ne ocrotească. În ciuda nenumăratelor semnale ale zilei de marţi, evidenţiate de mass-media, în ce priveşte prostia, dezorganizarea, stupiditatea - în unele cazuri - crasă, lipsa de coordonare şi de profesionalism, aflăm de la structurile vizate că timpii lor de reacţie au fost “optimi” (IGPR - n.r.) şi că de vină pentru tot este medicul-erou Radu Zamfir (STS - n.r.). Este de mirare faptul că încă n-au dat vina pe pilotul mort, Adrian Iovan, căruia ocupanţii avionului prăbuşit în Munţii Apuseni îi datorează, la propriu, viaţa. Doar nu mai poate să vorbească şi să se apere!

În altă ordine de idei, bilanţul zilei de ieri cuprinde: trei demisii, un raport oficial al accidentului, expertize ale specialiştilor în ce priveşte aeronava şi declaraţii halucinante ale salvamontiştilor din Cluj, al căror ajutor, deşi specializat, a fost refuzat de autorităţile locale, „că aşa au primit ordin de sus”!

RAPORT OFICIAL: DEMISII ŞI GREŞELI MORTALE Nenumăraţi cititori ai cotidianului nostru şi-au exprimat părerea că şefii serviciilor incompetente, care au omorât oameni, ar trebui să-şi dea demisia “de onoare”, un cuvânt cu o încărcătură greu de asumat. În urma raportului oficial prezentat ieri de vicepremierul Gabriel Oprea cu privire la accident, premierul Victor Ponta a anunţat că îl demite pe secretarul de Stat din MAI Constantin Chiper (PNL) şi că va cere înlocuirea directorului general şi a directorului de operaţiuni de la ROMATSA, dar şi a şefului STS, pentru deficienţe inacceptabile în cazul accidentului din Apuseni. În privinţa lui Chiper, Ponta a precizat că acesta este responsabil pentru intervenţii în situaţii de urgenţă şi că el ar fi trebuit să coordoneze activitatea echipelor din teren. Directorul general al ROMATSA, Aleodor Frâncu, a declarat că nu are nimic să-şi reproşeze şi că „demisia este un act unilateral. În atmosfera creată, nu mai puteam să-mi exercit funcţia de manager. ROMATSA are nevoie de stabilitate“. Şi şeful IGSU, Ion Burlui, a declarat ieri, la ieşirea din sediul MAI, că a demisionat „din demnitate“, fără a face alt comentariu despre această decizie.

Premierul a arătat că, la nivelul MAI, ROMATSA şi STS, lucrurile au funcţionat inacceptabil de încet şi fără asumarea autorităţii şi a responsabilităţii, iar intervenţia de luni a fost un eşec: „consider că aceste responsabilităţi, la nivel de vârf, trebuie asumate, ca un semnal foarte clar că există o responsabilitate şi o nefuncţionare corespunzătoare şi că, în momente dificile, aceste instituţii trebuie să beneficieze, la cel mai înalt nivel, de oameni capabili să îşi asume responsabilităţi, să aibă autoritatea necesară pentru a lua măsuri şi implicarea necesară în aceste situaţii cu totul şi cu totul speciale“.

ROMATSA NU A LUAT MĂSURILE NECESARE, NU A INIŢIAT CĂUTAREA ŞI NU A CERUT SPRIJIN În acelaşi raport oficial se arată, pe ore, filmul evenimentelor şi, de asemenea, concluziile: ROMATSA nu a manifestat un rol activ în cazul accidentului aviatic din Cluj, nu a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanşat operaţiuni de căutare şi nu a cerut sprijinul Centrului de Operaţii Aeriene din MApN. Raportul complet în ce priveşte cronologia datelor de localizare şi implicarea ROMATSA poate fi consultat în varianta online a cotidianului nostru.

STS SE APĂRĂ ŞI DĂ VINA PE DR. ZAMFIR Deşi salvatorii au afirmat în mai multe rânduri că au primit coordonate greşite, STS rămâne pe poziţii, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Adrian Fulea: „Dr. Radu Zamfir nu a dat niciun fel de coordonate geografice, s-a discutat cu apelantul, i s-au cerut datele geografice şi nu a reuşit să le trimită şi să le furnizeze. Epava avionului a fost găsită în zona în care a fost dată harta STS, la marginea zonei respective. Aria de cerc a fost cu raza de 14-15 km, iar la marginea ei s-a găsit avionul prăbuşit. STS-ul nu a dat două coordonate greşite. A dat o singură locaţie, nu mai multe, una şi bună“.

APADOR-CH CERE DESFIINŢAREA STS APADOR-CH solicită desfiinţarea STS, arătând că evenimentele ce au urmat accidentului aviatic din Apuseni nu au făcut decât să releve „inutilitatea STS ca structură specială de telecomunicaţii cu regim de serviciu secret/de informaţii“. „Unul dintre motivele acestei solicitări este, pe lângă evitarea risipei de bani publici, şi riscul unei lipse de coordonare în situaţii cu adevărat speciale, din cauza multitudinii de servicii secrete care funcţionează pe teritoriul ţării. Evenimentele care au urmat accidentului aviatic din 20 ianuarie 2014, când victimele, aflate într-o zonă montană, nu au putut fi localizate după semnalul telefoanelor mobile decât cu o aproximaţie de câteva zeci de kilometri pătraţi, nu au făcut decât să releve inutilitatea STS ca structură specială de telecomunicaţii cu regim de serviciu secret/de informaţii“, se arată într-un comunicat de ieri.

PILOT CARE A ZBURAT RECENT CU AVIONUL PRĂBUŞIT: AVEA SISTEM ELT, CARE FACILITA LOCALIZAREA Pilotul Valentin Ialomiţeanu a afirmat, marţi, că avionul prăbuşit luni în Apuseni, la bordul căruia efectuase recent un zbor tehnic, era prevăzut cu un sistem ELT (Emergency Locator Transmitter), care porneşte automat în cazul unui impact şi emite pentru a facilita localizarea. Pilotul, care are mulţi ani de experienţă, a precizat că aparatul implicat în accident nu era unul cu care să-i fie teamă să zboare pe traseul parcurs luni. El a calificat drept „un mare semn de întrebare“ toate problemele în localizarea aparatului. „Azi-noapte, dispecerul care a rămas la Şcoală a primit un telefon de la ROMATSA, care i-a spus: “Opriţi ELT-ul ăla, că ne înnebuneşte”“. El se aude în cască, fiind un piuit continuu, pentru că emite pentru a fi localizat, a explicat Ialomiţeanu. „ELT-ul a pornit şi a mers, că el merge până i se termină bateria“, a precizat el. Valentin Ialomiţeanu a apreciat că aeronava ar fi putut fi localizată cu uşurinţă, condiţia fiind ca şi echipele de căutare să aibă o aparatură similară ADF-ului de la bordul avionului, care „poate fi o cutiuţă şi cu ac care să se ducă după frecvenţa respectivă“. „ROMTSA trebuia să confirme semnalul ELT şi să spună locul unde se găseşte. Ar fi trebuit să transmită semnalul prin satelit, care să capteze coordonatele şi să le transmită imediat“, a explicat Ialomiţeanu. Ca principiu, el a subliniat că sistemul ELT se declanşează automat, anunţă satelitul, iar apoi este necesară corespondenţa cu satelitul.

SALVAMONT: „NI S-A REFUZAT AJUTORUL” Şeful de formaţie din cadrul Salvamont Cluj, Vasile Cipcigan, afirmă că cei care coordonau Centrul de comandă au refuzat ajutorul salvamontiştilor, deşi aceştia aveau dotări, inclusiv saci de dormit şi tărgi, în timp ce victimele erau coborâte de săteni pe tărgi improvizate. Potrivit sursei citate, Centrul de comandă era coordonat de mai multe persoane, printre care reprezentanţi ai ISU din Cluj, Alba şi Bihor, dar şi prefecţii acestor judeţe. „Când am ajuns în comuna Horea, ni s-a spus că nu au nevoie de noi. Le-am spus foarte clar: “Domnule, avem şapte tărgi, avem saci de dormit, putem interveni”! Dar ne-au spus: “Nu avem nevoie, cei de sus, aşa ni s-a spus. Cei de sus au spus că nu au nevoie de noi, cei de sus, geografic vorbind, au spus că nu au nevoie de noi, se descurcă cu ce au”. “OK, mulţumim”, am spus şi ne-am retras“, a spus Cipcigan. La rândul său, şeful Serviciului Salvamont Cluj, Gheorghe Frăţilă, a spus că regretă că a ascultat indicaţiile Centrului de comandă şi nu a acţionat pe cont propriu: „Normal, acum îmi pare rău că am luat decizia asta, dar la momentul respectiv părea una firească să urmăm deciziile centrului de comandă, nu să facem de capul nostru. A fost o decizie logică“.

“SUNT ŢĂRAN, NU LUCRĂTOR SILVIC. NU M-A ÎNTREBAT NICIO AUTORITATE” Gheorghe Trif, unul dintre cei trei localnici din comuna Horea care au ajuns primii la locul accidentului aviatic, spune că este „ţăran“ care se ocupă cu creşterea animalelor, nu „lucrător silvic“, cum scrie în raportul de la Guvern, el precizând că până acum nu a fost contactat de nicio autoritate. „Noi i-am găsit, nu a fost niciun pădurar. Cei care au întocmit raportul sunt prost informaţi. Nu ştiu cine a dus vorba despre pădurari. Se spun tot felul de prostii, îs tot felul de vorbe“, a spus Trif. Potrivit acestuia, nici el şi nici ceilalţi doi consăteni nu au fost contactaţi de vreun reprezentant al autorităţilor înainte de redactarea raportului. „Noi am ajuns primii. Nu ne-a căutat nimeni, nu ne-a întrebat nimeni nimic. Sincer, nici nu mă aştept să mă caute cineva, nici nu îmi doresc. Ceea ce vreau este să se afle adevărul, să se găsească vinovaţii, cineva să plătească pentru ce s-a întâmplat. Eu aştept doar adevărul, nu să se spună tot felul de minciuni“, a spus Gheorghe Trif. Potrivit acestuia, coordonatele oferite pentru căutări „nu au fost bune“, echipele de salvare fiind direcţionate „la zeci de kilometri de locul accidentului“. „Eu cred că cineva nu a vrut să-i găsească. Echipele de salvare erau la zeci de kilometri distanţă de locul accidentului. Ce aveau ei să caute în zone unde nu era zăpadă?“, a declarat Trif. Localnicul din Petreasa a povestit că, în momentul în care au ajuns la răniţi, au sunat să anunţe unde sunt, dar „a trecut aproape o oră până au ajuns echipe de salvare“. „Noi ne-am întâlnit tot cu localnici pe drumul spre coborâre. Noroc că a existat doctorul Zamfir. Echipele de salvare aveau echipamente, dar nu erau la ele. Echipamentele erau jos, la maşini. La noi, salvatorii au ajuns cu mâinile în buzunar“, a povestit Trif.

URMĂRIRE PENALĂ IN REM Procurorii care cercetează accidentul aviatic produs în Munţii Apuseni au început, ieri, urmărirea penală pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor şi vătămare corporală din culpă, a anunţat Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia. Potrivit unui comunicat de presă transmis, ieri, de Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor şi împrejurărilor producerii accidentului.

“TIMPI OPTIMI” Un reprezentant al IGPR a declarat, ieri, că “timpii de reacţie ai angajaţilor instituţiei au fost optimi”. Fără comentarii, reamintim că Poliţia Română nu a folosit sistemul de localizare a terminalelor GSM în timpul operaţiunii de salvare a echipajului din avionul prăbuşit în Munţii Apuseni, pe motiv că aparatura de acest gen poate fi folosită doar pentru localizarea infractorilor. „Sistemul de localizare a terminalelor GSM poate fi folosit doar în baza autorizării magistraţilor, în instrumentarea cauzelor penale, pentru localizarea terminalelor GSM folosite de principalii suspecţi de comiterea unor infracţiuni grave“, a arătat, marţi, Inspectoratul General al Poliţiei Române, într-un comunicat de presă. În acest context, ministrul Justiţiei a declarat: „într-o situaţie dramatică trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a folosi instrumentele la îndemână şi a încerca să scurtăm procedurile".

EPAVA AVIONULUI, TĂIATĂ ÎN BUCĂŢI Procedurile de recuperare a epavei avionului prăbuşit în Munţii Apuseni au început ieri, la locul accidentului aflându-se inspectori specialişti în aviaţie care continuă cercetările şi stabilesc detaliile pentru această operaţiune. Epava aeronavei a fost tăiată în bucăţi şi transportată de pe munte cu tractoare. Conform procurorului general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, epava avionului va fi dusă într-un loc unde va fi studiată de inspectorii specializaţi care vor redacta raportul privind acest caz. "Această aeronavă nu a avut o cutie neagră, însă are alte instrumente la bord care urmează să fie examinate în perioada următoare, pentru a vedea cum au funcţionat şi pentru a-şi face un punct de vedere experţii în domeniu. Se va emite un raport de către inspecţia de specialitate, inspectorii investigatori ai Autorităţii Aeronautice. Acest raport sigur că va fi făcut după o perioadă de timp, după câteva luni. De regulă, este o procedură laborioasă pentru a emite acest raport, va fi depus la Parchet şi apoi procurorul va putea să administreze probaţiunea şi să soluţioneze dosarul", afirma Lazăr.

CUM S-A PRODUS ACCIDENTUL? În ceea ce priveşte circumstanţele producerii accidentului, Valentin Ialomiţeanu a spus că, din câte a înţeles, în 20 ianuarie a existat un front atmosferic propice pentru givraj. "Ei au mers foarte bine în partea de sud a Carpaţilor. A fost o atmosferă propice, nu s-a întâmplat nimic. Când au ajuns la Făgăraş, probabil a început să se depună gheaţă, că ei zburau în plafon, şi la un moment dat, după ce au trecut de munţi, au cerut să coboare, fiindcă se depusese gheaţă pe ei. Şi au coborât la 8.500 metri. Asta am înţeles. Au trecut peste Sibiu şi şi-au continuat drumul", a spus pilotul. Întrebat dacă avionul putea să se oprească la Sibiu, Ialomiţeanu a răspuns: "Asta n-am înţeles". El a apreciat că pilotul ar fi trebuit să le explice medicilor că, oricât de mare este urgenţa, este bine să aterizeze la Sibiu, să mai aştepte şi, dacă timpul era favorabil, să meargă mai departe. O altă variantă indicată de Valentin Ialomiţeanu a fost ca pilotul să facă procedura la Sibiu, să ajungă sub plafon şi să continue drumul, dar nu pe traiectul iniţial, ci să facă un zbor "la vedere", luând-o spre Deva, apoi pe Mureş, până la Arad, ar fi lăsat Aradul pe stânga şi se ducea la Oradea.

În ceea ce priveşte aterizarea realizată de Iovan, Valentin Ialomiţeanu a spus: "A avut neşansa acelui copac care l-a rotit, practic", a remarcat pilotul, adăugând că Iovan a fost prea încrezător în avionul pe care zbura.

CINE SUNT CEI DEMIŞI? Tânărul de 34 de ani Constantin Chiper ocupa, din mai 2012, funcţia de secretar de Stat pentru Relaţia cu Instituţiile Prefectului în cadrul MAI. Marcel Opriş are 55 de ani şi este de opt ani la conducerea STS, fiind numit în funcţie din data de 7 decembrie 2005. A lucrat în MApN din 1982 până în 1997, după care a ocupat diferite funcţii în STS - ofiţer tehnic la Direcţia Comunicaţii Telefonice, şef birou la Sectorul Independent Prognoză, Dezvoltare şi Reglementări în Telecomunicaţii, şef al Direcţiei Tehnologia Informaţiei. Aleodor Marian Frâncu are 57 de ani şi este director general la ROMATSA din mai 2012, începând din 2006 până la acea dată ocupând funcţiile de director Dezvoltare centre de profit, şef serviciu Coordonare programe, director Direcţia strategii, coordonare programe şi relaţii internaţionale, director general adjunct Departamentul Strategii, Coordonare Programe şi Relaţii Internaţionale, preşedinte şi director general ROMATSA. El a declarat, ieri, că şi-a înaintat demisia Consiliului de Administraţie, "pentru liniştea şi stabilitatea instituţiei", dar că nu are nimic să-şi reproşeze. "Demisia este un act unilateral. În atmosfera creată, nu mai puteam să-mi exercit funcţia de manager. ROMATSA are nevoie de stabilitate", a spus Aleodor Frâncu.

RAPORT OFICIAL PRIVIND CRONOLOGIA EVENIMENTELOR ÎNAINTE, ÎN TIMPUL ŞI DUPĂ PRĂBUŞIREA AVIONULUI

Raportul privind accidentul aviatic din Apuseni precizează că Adrian Iovan făcuse informarea meteo, din datele prezentate rezultând că au trecut 25 de minute între momentul în care turnul de control a pierdut legătura cu aeronava şi primul apel telefonic, cel al copilotului Gabriel Petrescu.

Documentul menţionează că:

"- La ora 10.50: Aeronava YRBNP tip BN2 a depus plan de zbor pentru un zbor IFR cu call-sign RFT111 pentru ruta LRBS-LROD între orele 13.10 - 16.10. Potrivit informaţiilor Ministerului Transporturilor, pilotul comandant a efectuat pregătirea zborului, inclusiv informarea meteo, înainte de decolare. Decizia privind amânarea/anularea unui zbor din considerente de siguranţă a zborului aparţine în totalitate pilotului comandant al aeronavei.

- La ora 13.38: aeronava a decolat.

- La ora 14.35: pilotul a solicitat ROMATSA coborârea la 3.050 m, din cauza givrajului (peliculă de gheaţă formată pe structura aeronavei), iar ROMATSA l-a informat că înălţimea minimă de siguranţă în zona este de 3.200 m;

- La ora 14.42: pilotul a solicitat coborârea la 2.450 m şi a comunicat că schimbă frecvenţa cu cea a Centrului de Informare a Zborurilor, corespunzătoare zborurilor după regulile "la vedere", coborând sub nivelul regulamentar de zbor controlat de ROMATSA;

- La ora 15.18: fiind la circa 36 km, după ce a trecut de Sibiu, la altitudinea de 2.600 metri, nereuşind să contacteze centrul de informare a zborurilor Bucureşti, pilotul a intrat în legătură cu Centrul de control zonal Cluj;

- Între orele 15.32 - 15.33, pilotul a încercat să comunice cu un sector de control al traficului aerian aferent zonei de Nord-Vest a ţării, dar mesajele nu au fost înţelese.

- La ora 15.35, ROMATSA solicită pilotului să comunice poziţia aeronavei, dar, apelurile nefiind recepţionate, o altă aeronavă aflată în zonă (BMS 215B), conform procedurilor, a intermediat dialogul cu aeronava aflată în misiunea umanitară. ROMATSA a fost informată că aeronava în dificultate se afla la altitudinea de 2.450 m.

- La orele 15.45 şi 15.49, operatorul ROMATSA a încercat să ia legătura cu aeronava, dar nu a răspuns".

- În jurul orei 16.01, copilotul Răzvan Petrescu l-a sunat pe tatăl lui şi i-a spus că au aterizat forţat, între Peştera Scărişoara şi localitatea Beliş, că toţi sunt în viaţă şi că el are picioarele rupte;

- La ora 16.05, secretarul de Stat dr. Raed Arafat l-a informat despre accident, prin SMS, pe inspectorul general al IGSU - general de brigadă Ion Burlui, ca urmare a convorbirilor telefonice purtate între dr. Zamfir - membru echipă aeronavă, dr. Irinel Popescu (Spitalul Fundeni) şi dr. Zota (Agenţia Naţională de Transplant).

- 16.06: dr. Radu Zamfir (pasager în aeronavă) a fost contactat telefonic de către inspectorul general al IGSU pentru informare preliminară privind starea victimelor şi locul accidentului. Doctorul Zamfir a furnizat reperele vizualizate pe ecranul radar al aeronavei (Peştera Scărişoara, localitatea Beliş) şi a efectuat evaluarea primară a victimelor şi acordarea primului ajutor;

Orele 16.07 - 16.09: Inspectorul general al IGSU dispune constituirea grupei operative şi alertarea ISU Alba şi ISU Mureş pentru declanşarea procedurii de căutare-salvare a victimelor accidentului;

- La ora 16.16:26, Serviciul de Urgenţă a primit un apel, prin Centrul 112 Cluj/Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), de la numărul 0724 749 848, apelant dr. Radu Zamfir, în care a fost anunţată prăbuşirea unui avion.

După identificarea urgenţei, conform procedurilor de operare, apelul a fost transferat către ISU Cluj (ora 16.20), SJA Cluj (16.20), IPJ Cluj (16.20), IJJ Cluj (16.20), COAP/MApN (16.22 - 16.27), ROMATSA (între orele 16.28 şi 16.33), Salvamont Braşov (16,34), Elicopter Târgu Mureş.

"ACESTA AR FI TREBUIT SĂ REPREZINTE MOMENTUL DECLANŞĂRII PROCEDURII PREVĂZUTE DE REGULAMENTUL PRIVIND GESTIONAREA SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ GENERATE DE PRODUCEREA UNUI ACCIDENT DE AVIAŢIE CIVILĂ, APROBAT PRIN HG NR. 741/2008. POTRIVIT REGULAMENTULUI (ART. 12), ALARMAREA ÎN CAZ DE ACCIDENT AVIATIC SE FACE DE CĂTRE ROMATSA ŞI/SAU DE CĂTRE SISTEMUL NAŢIONAL PENTRU APELURI DE URGENŢĂ - 112", MENŢIONEAZĂ DOCUMENTUL.

16.20 - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a alertat şi pus la dispoziţie informaţia de localizare către serviciile de intervenţie: ISU Cluj, IJP Cluj IJJ Cluj, Serviciul judeţean de ambulanţă Cluj.

Elementele de localizare puse la dispoziţie reprezentau poziţionarea pe hartă a sectorului transmis de operatorul de comunicaţii mobile la iniţierea apelului către 112, în limitele tehnice prevăzute de lege (sector/celulă). Suprafaţa acestui sector este de circa 200 km pătraţi, într-o zonă muntoasă împădurită.

Doctorul Radu Zamfir a revenit de mai multe ori cu apeluri către 112, la orele 16.22:33, 17.30:03, 19.12:39 şi 19.31:51.

Pe durata convorbirilor telefonice cu dr. Zamfir s-a făcut tot posibilul pentru obţinerea coordonatelor geografice, în baza tipului de terminal telefonic avut la dispoziţie de apelant, dar nu au putut fi exploatate facilităţile terminalului mobil care ar fi putut ajuta la localizarea acestuia.

16.17 - confirmare disponibilitate elicopter IGAv - general mr. Dorel GRĂDINARU;

16.19 - ordin alertare forţe ISU Bihor;

16.20 - ordin de alertare a forţelor ISU Cluj;

16.29 - MApN a luat legătura cu ROMATSA şi a transmis disponibilitatea ministerului de a participa cu forţe la acţiunile de căutare/salvare. Şeful de tură ROMATSA a informat că acestea sunt coordonate de ISU Alba.

16.30 - au fost alertate Centrul de situaţii al Guvernului, MApN şi COS (Centrul Operaţional de Salvare) Mureş;

16.30 - elicopterul SMURD de la Tg. Mureş începe misiunea de salvare în zona unde se presupunea că avut loc aterizarea forţată a aeronavei. Echipajul a efectuat cercetarea în zonă, însă activitatea a încetat la ora 17.15, datorită condiţiilor meteo nefavorabile (ceaţă, plafon de nori).

16.32 - ordin pre-alertare elicopter ISU Arad.

16.42 - urmare a unor informaţii primite ulterior de la apelant, dr. Radu Zamfir, cu precizarea că locul evenimentului ar fi în zona Scărişoara, apelul a fost transferat şi către Centrul 112 Alba, acesta alertând dispeceratele ISU, IJJ, IPJ şi SJA Alba.

16.50 - IJJ Alba a demarat activităţile de căutare/localizare a aeronavei

17.00 - Prefectul judeţului Alba a solicitat sprijin clubului de off-road pentru facilitarea transportului în zonă.

18.15 - comandantul intervenţiei - prim-adjunct al ISU Alba - a dispus organizarea sectoarelor de căutare-salvare, pe direcţii şi formaţiuni de intervenţie: Sud - ISU Alba; Nord - ISU Cluj; Est-Vest - personal Ocol Silvic (pădurari); Vest-Est - ISU Bihor.

19.17 - dr. Radu Zamfir revine cu apel de urgenţă 112; se încearcă din nou obţinerea de date mai exacte de localizare, apelantul comunicând că se află în pădure, în zonă de pantă; de asemenea, se simte miros puternic de benzină. Victimele au aprins un foc la aproximativ 20-30 de metri de avion şi încearcă să resusciteze celelalte persoane rănite grav. Apelantul nu poate da detalii legate de repere precise ale zonei în care s-a prăbuşit avionul. Afirmă că se află la jumătatea distanţei între Poiana Horea - localitatea Dârleşti, la limita de judeţ.

20.15 - IGSU solicită reconfirmarea coordonatelor - în urma rezultatelor acţiunii de căutare, Grupa operativă a IGSU solicită Centrului Naţional de Monitorizare a Situaţiei Operative/MAI realizarea schimbului de date şi informaţii cu SRI şi STS, pentru localizarea telefoanelor mobile aparţinând victimelor pentru identificarea poziţiei aeronavei.

La ora 21.13, un lucrător silvic (Trif Gheorghe), membru al echipei de căutare formate din personal silvic, a ajuns la locul incidentului, informaţia despre poziţia acestuia fiind comunicată la 112 şi transferată dispeceratelor de urgenţă.

21.15 - Efectivele participante la acţiunea de căutare au fost direcţionate spre Vf. Petreasa, unde a fost indicat locul de prăbuşire a aeronavei.

De la momentul identificării aeronavei până la momentul constituirii punctului medical avansat, forţele de intervenţie s-au regrupat pentru deplasarea spre locul evenimentului şi constituirea unui punct medical avansat în comuna Horea. Distanţa între punctul medical avansat şi locul prăbuşirii aeronavei a fost de aproximativ 5 km, condiţiile terenului nepermiţând amplasarea acestuia la o distanţă mai apropiată. În acest interval, efectivele MAI au desfăşurat activităţi de localizare a aeronavei în cadrul echipelor constituite.

22.05 - începe transportul victimelor către drumul forestier, fiind preluate apoi de ambulanţe şi alte mijloace.

22.25 - se constituie un punct medical avansat în comuna Horea pentru asigurarea triajului şi stabilizarea victimelor care urmau a fi coborâte de la locul prăbuşirii şi se acordă asistenţă medicală de specialitate victimelor.

23.35 - 00.16 - se efectuează manevre de resuscitare a persoanei de sex feminin (Aurelia Ion) în ambulanţă, persoana fiind ulterior declarată decedată.

00.18 - Demararea operaţiunilor de înştiinţare a familiilor pentru victimele decedate. Inspectorul general al IGSU a solicitat sprijin CNMSO (Centrul Naţional de Monitorizare Situaţii Operative) pentru anunţarea rudelor persoanelor decedate în accidentul aviatic, sens în care a fost anunţat Centrul operaţional al IGPR.

Începând cu ora 01.02 /21.01.2014, demarează transportul personalului rănit la UPU Cluj. Transportul se finalizează la ora 04.29.

01.55 - echipa de criminalişti, medici legişti şi medici de urgenţă a sosit la locul epavei.

03.15 - s-a finalizat operaţiunea de descarcerare a pilotului avionului şi a început coborârea cadavrului pilotului - comandant Adrian IOVAN.

04.00 - DGPMB a comunicat faptul că au fost anunţate rudele celor două persoane decedate, Iovan Irina, fiica lui Iovan Adrian, d-na Grigore Valeria (fostă soţie), respectiv dl. Ion Victor Alexandru, fratele lui Ion Aurelia. Datele de contact ale rudelor au fost transmise la IGSU.

05.55 - rămân în dispozitiv efective de jandarmi pentru paza aeronavei.

În document se arată, în baza informaţiilor furnizate de MAI, MT, MApN, MS, STS, că aeronava în cauză, de tip BN-2, înregistrată YR-BNP, aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, a fost fabricată în anul 1977, în Anglia, iar masa maximă la decolare este de 2.989 kg şi poate avea la bord un număr de maximum 8 pasageri + 2 membri ai echipajului. Documentele de navigabilitate ale aeronavei sunt în termen de valabilitate, fiind emise astfel: Certificat de Înmatriculare emis la data de 05.07.2011 (aeronava a fost înmatriculată în România pentru prima dată la data de 01.12.1978); Certificat de Evaluare a Navigabilităţii emis la data de 20.12.2013, valabil până la data de 27.12.2014.

MINISTRUL SĂNĂTĂŢII: DACĂ SE AJUNGEA MAI REPEDE LA AVIONUL PRĂBUŞIT, S-AR FI DAT O ŞANSĂ CELOR CARE AU MURIT Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, regretă că echipele medicale au ajuns târziu la victimele accidentului din Apuseni, adăugând că, dacă se ajungea mai repede, echipele medicale poate ar fi dat o şansă celor două persoane care au murit. "Mie îmi pare rău că s-a ajuns atât de târziu, pentru că, dacă se ajungea într-un termen mai scurt, echipele medicale poate ar fi dat o şansă celor doi oameni care au murit", a declarat miercuri, la RFI, ministrul Eugen Nicolăescu. Diplomat, ministrul Sănătăţii a afirmat şi că, la nivelul comunicării instituţionale, lucrurile au stat “corect”. Potrivit acestuia, din clipa în care s-a aflat despre accident, coordonarea întregii acţiuni a trecut în mâna secretarului de Stat Raed Arafat, cel care coordonează activitatea de urgenţă. "Am fost informat cred că din jumătate în jumătate de oră, am convenit ce echipe să se deplaseze acolo, în ce structură, cine să fie coordonator din partea teritorială şi probabil că aţi văzut că noi, conform procedurilor, n-am comunicat nimic până când s-au găsit răniţii şi, în acea clipă, coordonatorul de zonă desemnat de Raed Arafat - dl. doctor Borcea - a făcut primele comentarii medicale. Deci, din punctul nostru de vedere, Raed Arafat a aplicat toate procedurile prevăzute în norme pentru asemenea situaţii", a susţinut ministrul Sănătăţii.

AURELIA ION, AVANSATĂ POST-MORTEM LA GRADUL DE LOCOTENENT ŞI ÎNMORMÂNTATĂ CU ONORURI Aurelia Ion, studenta care a decedat în urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni, va fi avansată post-mortem la gradul de locotenent şi înmormântată cu onoruri militare, a informat, ieri, MApN. Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a dispus avansarea post-mortem a sublocotenentului Aurelia Ion la gradul de locotenent. Totodată, ministrul Duşa a dispus ca Aurelia Ion să fie înmormântată cu onoruri militare, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale. Trupul neînsufleţit al Aureliei Ion a fost depus la capela Cimitirului Ghencea Militar, înmormântarea urmând să aibă loc astăzi. Aurelia Ion avea 23 de ani, era ofiţer-student în anul V la Institutul Medico-Militar din Bucureşti şi făcea un stagiu de pregătire la Spitalul Fundeni. De-a lungul studiilor, tânăra s-a implicat voluntar în numeroase activităţi pe linie medicală, a precizat MApN. Comandantul Institutului Medico-Militar, Dragoş Cuzino, a declarat că Aurelia Ion şi-a dorit din copilărie să fie medic, ea fiind o studentă eminentă, devotată, care se afla alături de unii dintre cei mai buni medici din România. "Vreau să îmi exprim regretul şi tristeţea profundă faţă de pierderea suferită. E o pierdere imensă, a noastră, a medicinei militare în primul rând. Mă gândesc aici la colegii şi camarazii din armată, din Ministerul Apărării, până la conducerea Ministerului Apărării", a spus colonelul dr. Dragoş Cuzino.

SUPRAVIEŢUITORII ŞI SALVATORII ACCIDENTULUI AVIATIC DIN CLUJ VOR PRIMI DECORAŢII Premierul Victor Ponta a anunţat că supravieţuitorii accidentului aviatic produs luni, în judeţul Cluj, precum şi persoanele care au intervenit pentru salvarea acestora vor primi decoraţii. "Evident, voi propune decorarea atât a celor cinci supravieţuitori, cât şi a celor care au făcut posibilă identificarea celor cinci şi intervenţia chiar şi la un moment mai întârziat", a spus Ponta.

COMITET INTERMINISTERIAL PENTRU URGENŢE, LA GUVERN Premierul Ponta a anunţat că va înfiinţa, după intervenţia deficitară la accidentul aviatic din Cluj, un comitet interministerial pentru situaţii de urgenţă coordonat de vicepremierul Gabriel Oprea şi din care vor face parte secretarul de Stat Raed Arafat şi reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii. "Voi înfiinţa în cel mai scurt timp, la nivelul Guvernului, comitetul interministerial de intervenţie în situaţii de urgenţă, coordonat la nivel de vicepremier, în care, alături de vicepremierul pe probleme de ordine publică, siguranţă naţională (Gabriel Oprea - n.r.), evident să fie direct implicaţi în toate situaţiile de acelaşi gen secretarul de Stat Raed Arafat şi şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, alături de reprezentanţi ai tuturor celorlalte instituţii, fie guvernamentale, fie neguvernamentale, pentru ca, în viitor, asemenea situaţii să poată să fie evitate şi intervenţia să se facă mai rapid şi mai eficient", a afirmat Ponta. El a precizat că, deşi există proceduri reglementate prin acte normative în astfel de situaţii, acestea nu au funcţionat suficient de rapid şi de bine, dar că va urmări "personal", prin intermediul acestui comitet, ca fiecare dintre instituţiile care nu au funcţionat la nivelul aşteptat să sufere schimbări nu doar de persoane, dar şi de proceduri necesare "pentru situaţiile care, din păcate, vor apărea în viitor".