În România, la 1 ianuarie 2016, populația rezidentă depășea 19,76 milioane de locuitori. Populația feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane, respectiv 51,2% din totalul populației rezidente. "Comparativ cu 1 ianuarie 2015, la 1 ianuarie 2016 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (de 0-14 ani) cu 16,1 mii de persoane, ponderea acesteia rămânând constantă (15,5%), și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 17,0% la 17,4% (+60,9 mii de persoane). Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 67,1% din total, în scădere cu 155,2 mii persoane față de începutul anului 2015. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani și 60-64 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 50-54 ani și 55-59 ani", spune INS.

O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populaţiei rezidente a României, precum și calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a depășit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani și creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste), fenomen evidențiat prin indicele de îmbătrânire demografică, ce a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016).

Peste jumătate din populația rezidentă a țării (53,8%) locuiește în zona urbană, respectiv circa 10,64 milioane de persoane, cea mai mare concentrare fiind în zona Nord-Est a țării (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), cu o pondere de 16,5% în populația rezidentă a țării. Regiunea București-Ilfov este cea mai urbanizată, populația urbană reprezentând 89,2% din populația totală a regiunii.

La polul opus se situează regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș), cu o pondere de doar 9,1% în populația rezidentă a țării.

Speranța de viață la naștere, în 2016, a fost de 75,54 ani. Femeile au o durată medie a vieții de 79,05 ani, cu aproape 7 ani mai mare decât speranța de viață a bărbaților (72,09 ani). Din cauza nivelului diferențiat al mortalității, durata medie de viață a populației din mediul urban (76,78 ani) a fost superioară celei din rural cu 2,78 ani (74,00 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieții sunt mai mari în urban decât în rural, diferențele fiind mai accentuate pentru populația masculină (3,16 ani) decât pentru cea feminină (1,81 ani), conform INS.

Totodată, în 2016, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (-68.100 de persoane), cel mai mare spor negativ înregistrându-se în regiunea Sud-Muntenia (-17.600 de persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-2000 de persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat și în regiunile Sud-Est (-11.600 de persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.500 de persoane) și Nord-Est (-9.200 de persoane).

În ceea ce privește vârsta medie, aceasta a depășit pragul de 40 de ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016, iar procesul de îmbătrânire s-a adâncit, ponderea persoanelor din grupa 0-14 ani scăzând, iar ponderea populației vârstnice (65+) crescând, acest fenomen fiind evidențiat de indicele de îmbătrânire demografică, ce a crescut de la 80,2, la 1 ianuarie 2003 la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2016.

Conform Eurostat, România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punctul de vedere al populației rezidente, la 1 ianuarie 2016, țara cu cea mai mare populație din Uniune fiind Germania (82,17 milioane de locuitori), iar țara cu cei mai puțini fiind Malta (434.000 de locuitori).