În cadrul activităţilor dedicate „Zilei Protecţiei Civile în România”, ofiţerii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) au organizat, ieri, o acţiune cu tema „Cu viaţa mea apăr viaţa“. La această acţiune au participat cei mai buni elevi ai claselor a V-a din cadrul Şcolii număr 29 „Mihai Viteazul“, din Constanţa. În prima parte a întâlnirii un ofiţer de la ISU Dobrogea le-a explicat elevilor ce înseamnă protecţia civilă şi care sunt măsurile ce trebuie luate în cazul unui dezastru. Pompierul le-a arătat copiilor echipamentul de protecţie pe care îl poartă în cazul intervenţiilor şi care este rolul acestuia. 20 de elevi au participat la un concurs care a constat într-un test cu 15 întrebări despre cum se procedează în caz de dezastre, răspunsul corect fiind cotat cu şase puncte. După terminarea testului un pompierul le-a arătat elevilor răspunsurile corecte, pentru fiecare situaţie în parte, în caz de cutremur, incendiu etc. Concurenţii au fost răsplătiţi cu dulciuri şi diplome, iar trei dintre ei, care au avut cele mai mari punctaje, au primit câte un cadou în plus. La această acţiune au mai participat Gabriela Roşca- şeful serviciului Protecţia Mediului Sc Rompetrol Rafinare SA, Ana Mihu- directorul şcolii şi Carmen Badea- coordonatorul proiectelor şi al programelor, din cadrul şcolii. „Activitatea pe care am desfăşurat-o a fost peste aşteptările noastre, deoarece copiii au fost foarte bine pregătiţi. În acest sens a trebuit să facem şi o departajare mai riguroasă pentru a-i putea premia“, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, sergent major Paula Anghel.

77 de ani de Protecţie Civilă

Primul document scris referitor la organizarea Protecţiei Civile în România îl constituie Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, prin care se aprobă Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene, ca o necesitate a protejării populaţiei civile. În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, structura a funcţionat sub denumirea de Comandamentul Apărării Pasive, în cadrul Ministerului Aerului şi Marinei. Anul 1952 marchează momentul când în România au fost organizate primele state-majore ale apărării antiaeriene regionale, cu servicii specializate la nivelul localităţilor şi unităţilor economice. În 1978 a apărut primul instrument legislativ modern, Legea nr. 2, consfinţind implementarea concepţiei moderne de apărare civilă. Transformările produse după Revoluţia din Decembrie 1989 au determinat perfecţionarea activităţilor de protecţie civilă, la 11 mai 1990 România ratificând Protocoalele Adiţionale nr. 1 şi 2 la Convenţiile de la Geneva din 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate. În 1996 a fost promulgată Legea 106 - cel mai complet act normativ pe linia protecţiei civile, racordat la cele mai noi structuri europene ale timpului, care a condus la schimbarea titulaturii instituţiei. Profesionalismul cadrelor din Protecţia Civilă a fost probat la inundaţiile catastrofale din anii 1970, 1975, 1999, 2000 şi 2001; cutremurele devastatoare din 1940 şi 1977; secetele prelungite; accidentul de la Centrala Nucleară-Cernobîl; accidentele aviatice şi tehnologice şi alunecările de teren cu impact catastrofal asupra localităţilor. În decembrie 2004, prin fuzionarea Comandamentului Protecţiei Civile cu Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, a luat fiinţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), cu structuri similare în teritoriu şi o complexă structură organizatorică de sprijin la nivelul administraţiei publice centrale şi locale.

Andra RAFTU, Florin CICAL