Procesul lui Ion Ioniţă, fostul primar al comunei Agigea, s-a reluat ieri, la Tribunalul Constanţa, după ce judecătorii Curţii de Apel Constanţa au decis, în luna februarie a acestui an, că nu este cazul ca procurorii anticorupţie să refacă rechizitoriul. În vara anului trecut, magistraţii Tribunalului Constanţa au admis cererea avocaţilor de a restitui dosarul la DNA Constanţa în vederea refacerii actului de inculpare, dar recursul formulat de procurori a fost admis şi dosarul s-a întors pe masa completului de judecată. La termenul de ieri, instanţa nu a putut începe cercetarea judecătorească întrucît unii dintre acuzaţi au cerut răgaz să îşi angajeze avocat, deşi a trecut un an şi jumătate de cînd dosarul a ajuns pe rolul instanţei. Reamintim că Ion Ioniţă este acuzat de comiterea mai multor infracţiuni de înşelăciune, abuz în serviciu, instigare la fals intelectual în formă continuată, fals în formă continuată şi uz de fals în formă continuată. Paguba totală care i se impută fostului primar, celor cinci angajaţi ai Primăriei Agigea şi afaceristului Ion Sandu se ridică la 2,1 milioane de euro. Procurorii anticorupţie spun că Ovidiu Molceanu Perva, Daniela Anca Istrate, Monica Popescu, Merygean Bolat şi Nuridan Amet l-au ajutat pe Ioniţă să păcălească mai multe persoane cu privire la vînzarea şi cumpărarea unor terenuri. Ioniţă ar fi vîndut personal o parte din terenuri, folosind procuri care atestau că reprezintă interesele persoanelor care deţineau de drept respectivele terenuri. De asemenea, el a atras-o de partea lui pe o angajată, Eugenia Leţu şi, împreună, au înstrăinat terenurile. Afaceristul Ion Sandu este acuzat că le-a cumpărat cu aprox. 10.000 dolari, dar le-a vîndut imediat societăţii comerciale „Selgros”, cu suma de 400.000 dolari. Totodată, în urma unei expertize contabile, s-a stabilit că cei şase au creat un prejudiciu de 28.630.297.846 lei vechi cu ocazia încheierii, în perioada 2000-2004, a mai multor contracte de achiziţii publice direct cu furnizorii şi prestatorii de servicii, cu toate că afacerea era ilegală deoarece valoarea contractelor depăşea 50 milioane de lei vechi şi, în acest caz era obligatorie organizarea de licitaţii publice.