Reuniunea din acest an a reprezentanţilor celor mai industrializate ţări din lume a debutat ieri, în Germania, sub semnul tensiunilor dintre SUA şi Rusia, dar şi pe fondul violentelor manifestaţii anti-G8. Miercuri seară, cancelarul german, Angela Merkel, a programat un dineu informal la un castel aflat la 50 de kilometri de Heiligendamm, staţiune de la Marea Baltică transformată pentru ocazie în fortăreaţă, protejată de o barieră de securitate metalică de 12 kilometri şi de 16.000 de poliţişti.

Pe lîngă evoluţia democraţiei, crisparea dintre Bush şi preşedintele rus, Vladimir Putin, este provocată şi de proiectul american de desfăşurare a unui scut antirachetă în Europa de Est, respins vehement de Moscova. Preşedintele SUA doreşte deschiderea unui nou ciclu de negocieri cu marile economii mondiale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar în afara cadrului ONU. Germania, care s-a lovit deja de refuzul american de a fixa obiective obligatorii de reducere a emisiilor de CO2, se opune. Cancelarul german şi premierul nipon, Shinzo Abe, au anunţat marţi că doresc un angajament pentru obţinerea unui acord privitor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră după expirarea Protocolului de la Kyoto, în 2012. Merkel, care ar vrea să implice în eforturile de combatere a încălzirii climatice şi ţările în curs de dezvoltare (China, India, Brazilia, Mexic, Africa de Sud), continuă să spere că “la Heiligendamm se vor face paşi mari înainte în acest domeniu”. Germania ar dori ca pînă în 2050, încălzirea globală să fie limitată la 2°C faţă de era preindustrială, adică 1750. Măsura ar presupune o reducere la jumătate a emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră faţă de 1990. Pentru ţările industrializate însă, care sînt şi cei mai mari poluatori, obiectivul presupune reducerea de patru ori a acestor emisii. Bush se opune în continuare impunerii unor cote de emisii de gaze cu efect de seră. El invocă interesele economice americane. Preşedintele american a subliniat că astfel de constrîngeri nu au sens dacă, asemenea Protocolului de la Kyoto, pe care SUA au refuzat să îl ratifice, nu se aplică şi în cazul unor ţări ca India sau China, cu o cerere energetică exponenţială.

Un alt aspect privitor la acest summit este acela că va fi marcat de incidente violente. Confruntările între grupurile de extremişti şi poliţie, produse sîmbătă, au provocat rănirea a aproape o mie de persoane. Mii de militanţi antiglobalizare s-au adunat miercuri, cu cîteva ore înainte de deschiderea summit-ului G8, în jurul staţiunii balneare Heiligendamm, organizînd proteste şi blocînd căile de acces. Zece elicoptere controlau situaţia. Poliţia a folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene pentru a încerca să-i disperseze pe manifestanţii care se apropiaseră de bariera de securitate din jurul locului în care se desfăşoară summit-ul G8. Opozanţii G8, al căror număr este estimat între 5.000 şi 6.000, au blocat un drum care duce spre staţiunea în care are loc summit-ul. Ieri, justiţia germană a condamnat doi cetăţeni spanioli şi unul german, la zece şi respectiv nouă luni de închisoare, pentru participarea la violenţele comise sîmbătă la Rostock, cu ocazia manifestaţiilor împotriva summit-ului G8. Un cetăţean polonez a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, deoarece şi-a recunoscut faptele.

În ciuda agitaţiei maxime produse în jurul summit-ului G8, hotărîrile luate în cadrul acestuia au puţine şanse de a fi materializate, dacă se iau în calcul rezultatele unui studiu recent, realizat de cercetători din Toronto şi Moscova. Potrivit acestuia, din anul 1996, doar 48% dintre promisiunile făcute la summit-urile G7 şi ulterior G8 sînt respectate. Bazîndu-se doar pe anunţurile făcute anul trecut, la summit-ul de la Sankt Petersburg, cercetătorii au spus de exemplu că, dacă promisiunea privitoare la ajutarea poporului libanez a fost respectată, în schimb, cea de promovare a unei reforme a intervenţiilor ONU de menţinere a păcii a rămas literă moartă. Potrivit studiului, în ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii climatice şi ajutarea Africii - priorităţile summit-ului G8 de la Heiligendamm - promisiunile făcute la Sankt Petersburg au avut destine “amestecate”. Astfel, anunţurile din 2006 privitoare la transportul în comun curat şi eficienţa energetică au avut efecte în mai puţin de jumătate din cazuri. Promisiunile referitoare la sursele alternative de energie şi datoria ţărilor africane a fost respectată “în proporţie de 89%”. Din G8 fac parte SUA, Canada, Marea Britanie, Japonia, Germania, Italia, Franţa şi Rusia din 1998.