Constănţenii care au ales să îşi petreacă weekend-ul în compania artiştilor de operă ai Teatrului Naţional „Oleg Danovski”, precum şi a invitaţilor speciali din spectacolul „Nunta lui Figaro”, de Wolfgang Amadeus Mozart, au avut parte, sîmbătă, de o seară de neuitat. Publicul a urmărit cu încîntare şi a aplaudat o reprezentaţie de înaltă ţinută, în care s-au remarcat nu doar vocile deja consacrate, precum renumitul bariton Stefan Popov, de la Opereta bucureşteană, în rolul Contelui Almaviva sau Răzvan Georgescu, din Braşov, în rolul Figaro, ci şi tinerii artişti ai instituţiei teatrale de la malul mării. De altfel, sîmbătă seară, au fost nu mai puţin de patru debuturi solistice, audienţa fiind impresionată mai ales de Roxana Bageac – Susanna, dar şi de Ionela Duma – Contesa. De asemenea, o evoluţie interesantă au avut şi Magda Marcu – Marcellina şi Marius Eftimie – Don Antonio.

Deşi spectacolul a stat sub semnul emoţiilor, pe care le-au trăit mai ales tinerii solişti, experienţa artiştilor consacraţi i-a ajutat pe debutanţi să aibă o prestaţie deosebită. Dovadă au fost aplauzele entuziaste cu care audienţa i-a răsplătit pe interpreţi, atît în timpul reprezentaţiei, cît şi la final. Artiştii s-au remarcat atît prin vocile deosebite, cît şi prin calităţile actoriceşti, redînd printr-o mimică şi gestică pline de expresivitate trăirile personajelor şi captînd atenţia spectatorilor pînă la final.

Apreciatul bariton Stefan Popov, de la Opereta bucureşteană: „Contele Almaviva este unul din rolurile frumoase, dacă publicul simte o aversiune înseamnă că... am făcut bine rolul”.

„Este o experienţă extraordinară. Eu n-am mai cîntat Mozart pînă acum şi am văzut cît este de greu de cîntat. Îi mulţumesc maestrului Radu Ciorei şi sper să mai colaborăm în continuare şi să se mai joace Mozart la noi în teatru. Şi colegii mei s-au ridicat la un nivel extraordinar, pentru că timpul de pregătire a fost foarte scurt, modalitatea de a repeta a fost foarte concentrată, dar a ieşit un lucru bun. Acum… părerea publicului, a celor avizaţi contează”, a spus, emoţionată, Ionela Duma, la finalul reprezentaţiei. De asemenea, unul dintre numele sonore din distribuţie, Stefan Popov, a menţionat, referitor la evoluţia debutanţilor: „Sînt nişte colegi minunaţi, care merită toată stima şi admiraţia pentru ceea ce au făcut în seara aceasta (n. r. sîmbătă seară). A fost un efort colectiv, ca să facem publicul fericit, pentru că aceasta este menirea noastră”. În ceea ce priveşte rolul său, “Contele Almaviva“, a adăugat: „Este cel mai important rol, pentru că este rolul negativ din piesă. Este unul din rolurile frumoase, dacă publicul simte o aversiune înseamnă că... am făcut bine rolul”.

Demnă de menţionat este şi calitatea interpretativă a orchestrei simfonice a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”, sub bagheta dirijorală a maestrului Radu Ciorei. Iată care a fost distribuţia completă a spectacolului: Stefan Popov - Contele Almaviva, Ionela Duma - Contesa, Răzvan Georgescu - Figaro, Roxana Bageac - Susanna, Claudia Codreanu - Cherubino, Constantin Acsinte - Bartolo, Magda Marcu - Marcellina, Ciprian Done - Basilio, Doru Iftene - Don Curzio, Marius Eftimie - Don Antonio, Silvia Simionescu - Barbarina şi George Ionescu - Majordomul.

Spectacolul, în regia lui Ştefan Neagrău, este unul dintre titlurile de referinţă din repertoriul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”, fiind de concepţie de clasică, dar într-o abordare regizorală modernă, tinerească, proaspătă, cu o poveste privită ceva mai cinic decît pînă acum. „Ideea spectacolului meu, compusă de fapt din două idei complementare: prima (cu caracter general) este aceea că în centrul căutării fericirii personale se află nevoia omului de a fi iubit. A doua (cu aplicare strictă la acest titlu): într-o lume în care bărbaţii fac regula jocului căruia femeile i se supun, iţele ascunse ale vieţii sînt trase, de fapt, de femei“, mărturiseşte regizorul Ştefan Neagrău, care le propune constănţenilor un Mozart provocator, sarcastic, viguros... Spectacolul este cu adevărat grandios, atît din punct de vedere al costumelor care se menţin în spiritul epocii, creaţie a scenografei Eugenia Tărăşescu Jianu, cît şi al decorului compus din module mobile.