Decalajele orare frecvente afectează pe termen lung funcţionarea creierului hamsterilor. Un studiu efectuat de cercetătorii Universităţii Berkeley din California confirmă concluziile unor cercetări anterioare efectuate pe membrii personalului de bord al companiilor aeriene şi pe angajaţii care lucrează noaptea. În afară de dificultăţi de concentrare şi de tulburări de memorie, aceste persoane suferă cel mai adesea de diabet, hipertensiune arterială, maladii cardiace, cancer şi au un nivel de fertilitate scăzut. Pentru pasagerii ocazionali, efectele decalajului orar au efecte benigne, ce dispar după câteva zile, uneori cu ajutorul melatoninei, un hormon care stimulează somnul. Însă, decalajele orare frecvente şi schimbările repetate ale orarului de lucru afectează funcţionarea creierului astfel încât poate altera memoria şi puterea de concentrare, mult timp după revenirea la normal.

Pentru acest studiu, cercetătorii americani au supus hamsterii de laborator, de două ori pe săptămână, unui decalaj de şase ore, echivalentul decalajului dintre ora din New York şi ora din Paris. Cercetătorii au evaluat apoi performanţele de memorie şi capacitatea de învăţare a acestor hamsteri, în ultimele două săptămâni ale perioadei de manifestare a decalajului orar, efectuând noi măsurători la o lună după revenirea animalelor la un regim de viaţă normal. Animalele care se aflau sub efectul decalajului au prezentat dificultăţi majore în ceea ce priveşte executarea unor sarcini simple, comparativ cu exemplarele din grupul de control. Faptul că aceste efecte persistă timp de o lună, după revenirea la normal, i-a surprins pe cercetători. În plus, aceştia au remarcat o serie de leziuni permanente la nivelul creierului acestor rozătoare, în special în zona hipocampusului, o regiune a creierului care joacă un rol cheie în procesul de memorare. Cercetătorii au constatat astfel că hamsterii supuşi unor decalaje orare repetitive prezentau de două ori mai puţini neuroni în hipocampus, comparativ cu animalele din grupul de control.