Una dintre cele mai mari grupări infracţionale ce avea ca obiect de activitate, pe teritoriul României, contrabanda cu ţigări, iar la nivel internaţional, traficul de droguri, spălare de bani şi contrabandă, a fost anihilată în urma acţiunilor desfăşurate de Poliţia de Frontieră Română, în colaborare cu Serviciul Român de Informaţii, D.G.I.P.I., Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, precum şi structurile de luptă antidrog ale Statelor Unite şi ale unor ţări din UE. Reţeaua era coordonată de un cetăţean ucrainean, rezident la New York, care, în prezent, este arestat în S.U.A. pentru săvîrşirea unor infracţiuni de criminalitate organizată (trafic de droguri, spălare de bani, contrabandă), activitatea infracţională a membrilor reţelei fiind extinsă pe teritoriul mai multor state europene, unde membrii acesteia aveau puncte de depozitare şi pieţe de desfacere. Pe teritoriul României, reţeaua avea ca obiect de activitate traficul ilegal de ţigări, autorităţile române interceptînd mai multe transporturi de ţigări, fiind confiscate peste 700.000 pachete de ţigări de contrabandă.

Pentru anihilarea acestei grupări, organele judiciare ale Poliţiei de Frontieră au purtat corespondenţă cu organele similare externe, fiind realizat un schimb permanent de informaţii utile propriilor investigaţii. Ca urmare a acestui fapt, organele judiciare ale Statelor Unite l-au trimis în judecată pe coordonatorul grupării, în mare parte, în baza probelor furnizate de către partea română. Bărbatul, cetăţeanul ucrainean Nikolai D., zis \"Colea\" este cercetat, în prezent, de autorităţile americane. Totodată, autorităţile române au identificat 16 membri ai grupării, ce au acţionat pe teritoriul României - 14 români, un bărbat cu dublă cetăţenie română şi germană şi un moldovean - care au fost prezentaţi instanţei.

Activitatea reţelei infracţionale la nivel internaţional

Grupul infracţional era coordonat din Statele Unite ale Americii de către cetăţeanul ucrainean, rezident la New York şi, prin legăturile acestuia - cetăţeanul român Constantin C., din Constanţa şi cetăţeanul din R. Moldova Iulian B. - acţiona pe teritoriile României, R. Moldova, Ucrainei, Rusiei, Bulgariei, Hong Kong, Germaniei, Cehiei, Poloniei, Belgiei, Spaniei, Italiei şi Marii Britanii, ţări în care grupul avea membri, locaţii şi mijloace de transport. Cei trei se întîlneau periodic la Odessa, iar banii obţinuţi din activitatea infracţională erau depuşi în bănci din Odessa, ulterior fiind introduşi în circuitul legal, prin investiţii imobiliare realizate în Rusia, Ucraina, Bulgaria şi Spania. Conform informaţiilor puse la dispoziţie de autorităţile americane, reţeaua a traficat cocaina din America Latină spre ţări vest-europene, via Hong Kong, Ucraina, Moldova, precum şi un impresionant număr de ţigări, provenite din Ucraina şi Moldova, destinate în mare parte pieţei vest-europene.

România aleasă ca piaţă de desfacere pentru ţigările de contrabandă

În ceea ce priveşte teritoriul României, organele judiciare române au stabilit că grupul infracţional se specializase pe traficul ilegal de ţigări, provenite din Republica Moldova şi Ucraina, care urmau să ajungă pe pieţele de desfacere din Constanţa, Bucureşti şi alte localităţi din regiunile Moldova şi Oltenia. Totodată, o parte din marfă de contrabandă, după depozitarea în România, urma să fie reîncărcată în diferite mijloace de transport, fiind destinată pieţei negre din statele din vestul Europei.

Structura reţelei

Grupul infracţional era structurat pe mai multe nivele, ierarhia în cadrul acestuia fiind dată de importanţa rolului pe care fiecare membru îl avea în desfăşurarea activităţii infracţionale. Astfel, în vîrful ierarhiei se aflau coordonatorii activităţilor - cetăţeanul ucrainean Nikolai D., Constantin C., din Constanţa şi cetăţeanul din R. Moldova, Iulian B. - urmaţi de persoanele care se ocupau de trimiterea ţigărilor din Ucraina sau Republica Moldova în România şi de însoţirea transportului pînă la predarea acestuia către destinatari. Nivelul următor al grupului era format din persoane care comandau şi plăteau respectivele transporturi de ţigări. Aceleaşi persoane se ocupau, în România, de găsirea locaţiilor pentru primirea transporturilor, depozitarea ţigărilor şi comercializarea lor pe piaţa neagră. Ultimul nivel al reţelei era constituit din cei care descărcau ţigările şi le transportau spre vînzare.

Modul de operare

S-a stabilit că, din Ucraina şi Republica Moldova, se încărcau, în tiruri ţigări ascunse în mărfuri, prin cele mai ingenioase metode, ca de exemplu: în interiorul stivelor de rigips, ai căror pereţi erau decupaţi în mijloc, în lădiţe cu struguri, în saci cu cărbuni pentru grătar, în ceapă etc. Ţigările erau aduse în România prin puncte de frontieră din estul ţării şi erau depozitate în locaţii pe care membrii reţelei le închiriaseră în judeţele Bacău, Vrancea, Ialomiţa, Constanţa, Braşov şi Timişoara. La autoritatea vamală, erau prezentate documente comerciale şi de transport doar pentru mărfurile în care se realiza disimularea ţigărilor. O parte a ţigărilor era destinată pieţei negre interne, iar o altă parte urma să fie reîncărcată şi expediată în ţările vest-europene menţionate, fie prin aceleaşi metode folosite la aducerea lor în România, fie în interiorul pereţilor dubli ai unor autovehicule special amenajate.

Confiscări şi trimiteri în judecată

În urma măsurilor specifice, s-a reuşit interceptarea a patru astfel de transporturi cu ţigări, unele cu timbre false, altele netimbrate, de diferite mărci: 84.000 pachete \"L&M\", 106.000 pachete \"Saint George\", 26.800 pachete \"More\" şi 485.000 pachete \"Plugarul\". Din calculul efectuat, a rezultat că bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 621.118 euro, reprezentînd valoarea accizelor care, în mod normal, ar fi trebuit să fie plătite dacă introducerea ţigărilor în România se făcea în mod legal. În situaţia în care ţigările descoperite ar fi fost comercializate ilegal, aşa cum gruparea infracţională dorea, prejudiciul ar fi fost mai mare, întrucît la valoarea accizelor ar fi trebuit să se adauge şi valoarea T.V.A.-ului (aprox. 115.000 euro). Însumarea cifrelor duce la o valoare de peste 700.000 euro, care reprezintă cîştigul pe care grupul infracţional l-ar fi avut în detrimentul bugetului de stat, dacă activitatea ilicită nu ar fi fost descoperită. Pe lîngă ţigările confiscate, Parchetul a dispus sechestrul asiguratoriu asupra a două mijloace de transport auto-TIR marca \"Iveco\", în structura cărora s-au descoperit locaşe special amenajate pentru transportul ilegal de mărfuri, precum şi asupra a doua utilaje, ce erau folosite la încărcarea şi descărcarea mărfurilor traficate.

Pentru asociere în vederea comiterii de infracţiuni circumscrise crimei organizate, Parchetul a dispus trimiterea în judecată a 16 persoane, dintre care 14 români, una cu dublă cetăţenie română şi germană şi un moldovean, acesta din urmă fiind, în prezent, arestat preventiv.