Cotidianul „Telegraf” a lansat o provocare către toți candidații la Primăria Constanța, care s-au angajat într-o luptă aprigă la alegerile locale din 5 iunie. În fiecare zi vom publica un interviu în care încercăm să vă dezvăluim planurile, intențiile și, poate, puțin din personalitatea fiecărui pretendent la postul de primar al Constanței. Social democratul Decebal Făgădău, actualul primar interimar al Constanței, ne-a vorbit despre planurile sale de a reforma administrația locală și de a conjuga cei trei piloni economici ai Constanței: turismul, portul şi oraşul.

Pentru că alegerile locale din 5 iunie se apropie cu pași repezi, iar bătălia pentru Primăria Constanța se anunță a fi una crâncenă, cotidianul „Telegraf” derulează o campanie de informare a publicului cititor în legătură cu pretendenții la funcția de primar al celui mai mare municipiu din județul Constanța. În fiecare zi, până la alegeri, vom publica un interviu cu fiecare candidat la Primărie, în care vă prezentăm planurile, intențiile și, poate, puțin din personalitatea sa. A venit rândul social democratului Decebal Făgădău, actualul primar interimar al Constanței, care a spus că este mândru de echipa pe care o propune la Consiliul Local, care este formată din tineri și oameni care nu au mai făcut politică.

Reporter (Rep.): Aţi preluat Primăria Constanţa după 15 ani în care lucrurile s-au schimbat fundamental. Cum este să fii succesorul lui Radu Mazăre?

Decebal Făgădău (D.F.): Într-un oraş cu peste 320.000 de locuitori, prefer să vorbesc despre oraş, nu despre un singur om. Faptul că cei din Consiliul Local m-au mandatat cu încredere a reprezentat pentru mine, în primul rând, o onoare, iar în doilea rând o provocare. Este onorant să conduci un oraş precum Constanţa şi cred că cei care mă cunosc ştiu că muncesc din greu pentru a face în fiecare zi ceea ce pot eu mai bine, evident, nu de unul singur, ci împreună cu o echipă.

Rep.: Se tot spune prin diverse medii că sunteţi omul lui Mazăre, că duceţi mai departe politica şi proiectele lui. Cum priviţi acest lucru?

D.F.: Eu nu sunt omul nimănui. Sunt rezultatul educaţiei pe care am primit-o în familie, în şcoală şi în fiecare experienţă de viaţă. Oriunde am muncit, am încercat să învăţ şi să iau de la fiecare om ce are mai bun. Aşa că, dacă vreţi, nu sunt doar omul lui Radu Mazăre, ci sunt omul tuturor celor care au condus administraţia constănţeană de când există oraşul nostru. Pentru că de la fiecare dintre ei aş vrea să preiau ceea ce au făcut bine pentru oameni şi pentru oraş şi să continui. Tocmai de aceea, orice şedinţă pe care o desfăşor la Primărie sau partid începe aşa: „Nu uitaţi că duşmanul lui bine este mai bine. Haideţi să facem în primă etapă ceea ce este bine, uitându-ne la trecut, preluând ce este bun, îndreptând ceea ce este greşit, muncind în prezent, dar cu privirea aţintită în totdeauna spre viitor”.

Rep.: Sunteţi de un an la cârma administraţiei locale. Sunteţi mulţumit de ce aţi realizat până acum? Aveţi ceva să vă reproşaţi?

D.F.: Vă fac o destăinuire. Eu sunt cel mai mare critic al meu, iar familia este pe locul doi. Noi trăim ancoraţi în viaţa oraşului. Știm cu ce probleme se confruntă constănţenii şi, tocmai de aceea, pot să vă spun că îmi acord o notă bună pentru acest mandat. Asta pentru că am reuşit, într-un interval destul de scurt, să arăt şi o altă faţă a administraţiei locale. Evident, apar şi momente mai dificile care nu ţin neapărat de administraţia locală, ci de conjunctura în care noi operăm. Vă daţi seama că nu şi-a dorit nimeni să apară atâtea contestaţii la licitaţii, astfel încât să nu putem implementa un proiect la care am muncit foarte mult - primul tronson al şoselei de coastă. Dar vreau să-i asigur pe toţi că eu am plecat la drum cu bună-credinţă, cu bune intenţii şi gândindu-mă că este o şansă unică în viaţă să conduci un oraş precum Constanţa.

Rep.: Apropo de şoseaua de coastă. Mai este interesată Primăria de acest proiect?

D.F.: Evident. De îndată ce se vor deschide axele de finanţare, vom redepune proiectul, pentru că îl avem la nivel de detaliu, autorizaţia de construcţie este validă şi avem toate avizele necesare pentru primul tronson.

Rep.: Până acum s-a investit foarte mult în staţiunea Mamaia. Cum rămâne cu turismul din oraş?

D.F.: Mă bucură întrebarea pentru că eu privesc economia turismului într-o cheie puţin mai largă. Da, s-a investit în staţiunea Mamaia şi acum cred că este timpul să facem ca aceste investiţii să rodească. Dar trebuie să ne canalizăm eforturile şi spre oraş, astfel încât să profite de apetenţa turistică pe care o au cei care ne vizitează. Uitându-ne la restul staţiunilor de pe litoral, vedem că avem un mare avantaj. Avem Mamaia şi Satul de Vacanţă, cu suficiente structuri de cazare, dar care au în spate un oraş puternic care are veleităţi turistice. Tocmai de aceea, pentru dezvoltarea economiei turistice, vom face o strategie de dezvoltare, intitulată „Constanţa - destinaţie turistică”. De altfel, pentru această strategie de dezvoltare a economiei turismului, noi am stabilit un obiectiv: extinderea duratei sezonului de la trei luni la şase luni.

Rep.: Mai este interesată Primăria de a intra în acţionariatul Portului Constanţa?

D.F.: Asta trebuie să fie o decizie a constănţenilor, a Consiliului Local şi, ulterior, a Executivului. Din postura de constănţean, dar şi din cea de candidat, vă spun că economia portuară şi serviciile conexe reprezintă al doilea pilon mare economic al Constanţei. De aceea vrem să conjugăm toţi cei trei piloni economici ai Constanței: turismul, portul şi oraşul.

Rep.: Vorbiţi de strategia de reintregrare a portului în viaţa economică a oraşului. Dar el a fost mai apropiat de Bucureşti decât de Constanţa.

D.F.: Aceasta este rezultatul faptului că decidenţii politici centrali, în afară de câteva numiri în funcţii, nu au făcut aproape nimic pentru Portul Constanţa. Eu privesc portul într-o altă latură, ca pe o platformă economică extrem de importantă, unde lucrează zeci de mii de constănţeni. Poate pe termen scurt se poate obţine un profit financiar, dar pe noi ne interesează profitul global, iar acesta se cuantifică în numărul de locuri de muncă şi în nivelul veniturilor generate.

Rep.: Credeți că veți reuși să readuceți Constanța la stadiul de al doilea municipiu al României din punct de vedere economic?

D.F.: Un oraș construit atât de mult în perioada unei economii centralizate, într-o perioadă de descentralizare, e firesc să își caute un statut. Nu cred că am regresat, ci că alte zone s-au dezvoltat mai repede. Pe de altă parte, cred că politicile sau abordările sectoriale trebuie separate: portul într-o direcție, turismul în altă direcție și orașul lăsat să își găsească locul de unul singur au adus la această situație. O economie care este dependentă mult prea mult de conjunctura economică internațională sau de starea vremii nu poate fi sustenabilă pe termen mediu și lung.Tocmai de aceea, pentru viitorul economic al orașului, trebuie să facem ca tinerii competenți să găsească în Constanța o ofertă educațională satisfăcătoare. Noi propunem înființarea unui centru de afaceri dedicat zonei de IT&C (tehnologia informației și comunicațiilor, n.r.). Acest centru poate să îi atragă atât pe tinerii absolvenți, cât și companiile cunoscute în acest sector, despre care se știe că se mută dintr-o zonă în alta, în funcție de locul unde găsesc apetență pentru domeniu și infrastructură bună. Apetența nu ține doar de Primărie, ci și de o strategie de dezvoltare comună și de o programă a universităților adecvată față de cererea de pe piața muncii și de deschiderea agenților economici de a utiliza aplicații și dispozitive informatice moderne. În ceea ce privește infrastructura, se poate spune că Primăria se poate ocupa de acest lucru. În acest fel, îi putem atrage pe cei care tind să plece în alte orașe ale țării sau în străinătate.

Rep.: Multe dintre proiectele pe care le-ați inițiat sau de care v-ați ocupat în mod direct sunt aplecate către cultura Constanței. De exemplu, reabilitarea zonei peninsulare în stil Art Nouveau. Cum sunt primite aceste proiecte de către constănțenii care nu prea se dau în vânt după cultură? Cum se integrează în viața lor?

D.F.: Nu aș spune că în Constanța nu există apetit pentru cultură. Aș pleca, mai degrabă, de la o radiografie a infrastructurii culturale. Vedem că în afară de Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, care este, de fapt, fosta sală de spectacole a Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”, și de Teatrul de Stat, fostul Fantasio, care a fost un teatru mic, de revistă, noi nu avem o infrastructură adecvată pentru cultură. Avem o rețea de muzee bune, cu patrimoniu mai mare decât posibilitățile de expunere, și cred că, în primul rând, noi trebuie să creăm infrastructură culturală. Un centru cultural modern trebuie să înglobeze atât ceea ce poate să ofere Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, dar să găzduiască și spectacole moderne. Vedem că, oricât de mult ne-am strădui să aducem o filarmonică la Constanța, nu avem infrastructură adecvată. Or, lumea de astăzi înseamnă mai mult decât acum 100 de ani. De aceea, cred că acest centru multicultural reprezintă un capitol important în oricare platformă politică, a oricărui candidat. Nu are rost să mai spun că, acum, pe faleza reabilitată de la Cazino vedem o mulțime de oameni la orice oră din zi și din noapte, iar evenimentele din Piața Ovidiu și în zona peninsulară se bucură de mare succes. De aceea, din punctul meu de vedere, reușita implementării unui proiect o dau doar constănțenii. Dacă nu le place o zonă, oricât de mult ai investi în ea, nu vor merge.

Rep.: Ce soluții aveți pentru eficientizarea activității în administrația publică?

D.F.: Am anunțat că voi face o schimbare legată de modul în care funcționează administrația. Asta înseamnă o reorganizare, plecând dinspre problemele oamenilor spre modul în care este organizată tradițional o administrație. Veți vedea că nu vom fi doar reactivi la doleanțele oamenilor, ci proactivi, adică vom veni în întâmpinarea problemelor. Consultarea și dialogul sunt esențiale. Am organizat asemenea consultări înaintea lansării unor proiecte de impact relativ mic pentru viața orașului. Obținerea de informații, depunerea de solicitări și efectuarea de plăți online trebuie să apropie administrația de cetățean, dar nu printr-un contact direct de la individ la individ, ci profesionalizându-le, transformându-le în proceduri și în aplicații apropiate de oameni sau de centrele comunitare, unde oamenii merg pentru alte necesități. Trebuie să ne apropiem, cu terminale de informare și consultare, către cartiere. Pregătim asemenea centre de dezbatere și informare în mai multe locuri din oraș, astfel încâți toți oamenii să poată contribui, fie cu opinia lor, fie cu votul lor, asupra unei decizii, atunci când li se va cere acest lucru.

Rep.: Cum credeți că vă percep constănțenii, mai ales că luați des contact cu ei?

D.F.: În calitate de candidat la Primăria Constanța, în urma cercetărilor sociologice am aflat că oamenii mă consideră serios, harnic, familist și un bun primar. Ca om, pot să spun că lumea mă percepe ca pe un seamăn al lor. Pentru mine, cel mai important barometru este numărul de oameni care te resping. Din acest punct de vedere, am o bucurie mare atunci când merg la piață, la teatru, la film sau la muzeu și oamenii au încredere în mine, mă opresc și îmi transmit problemele lor. În același timp, îmi spun că au încredere în capacitatea mea de a înțelege și de a le rezolva doleanțele. Pot să promit că nu mă voi schimba într-un mod negativ.

Rep.: Vă numărați printre cei care, în ultima vreme, au afirmat că acțiunile în forță ale DNA și ANI au cauzat anumite blocaje în administrație, că funcționarii publici refuză să mai elibereze și să semneze documente importante, de teama anchetelor. Cum veți gestiona în continuare această problemă dacă ea se va menține?

D.F.: Eu doar am constatat o realitate în care se regăsesc atât cei care lucrează în administrație, indiferent de nivel, cât și cei care se adresează Primăriei. Vedem că există întârzieri cam la toate instituțiile în eliberarea răspunsurilor sau înscrisurilor solicitate. Cred că mai important decât a ne frânge mâinile este să acționăm, iar noi vom acționa în sensul transparentizării totale a activității Primăriei, astfel încât toată lumea să știe planul de achiziții și de investiții al municipalității, faptul că se organizează licitații, care a fost rezultatul acestor proceduri, iar toate înscrisurile ce au legătură cu acest lucru să fie afișate pe site-ul Primăriei. Administrația locală constănțeană este pilot în România, într-un program prin care toate plățile se vor face doar după planificare, într-o aplicație gestionată de Ministerul Finanțelor Publice. Constănțenii trebuie să știe și să se implice la luarea deciziilor, dar să și vadă modul în care aceste decizii s-au transpus în documente. Evident, sub tutela autorităților.

Rep.: Fiind dintr-un partid puternic, există mari șanse să aveți majoritate în Consiliul Local. În cazul în care mai mulți aleși PSD nu vă susțin, iar proiectele pe care le propuneți nu sunt adoptate din acest motiv, veți acționa împotriva lor, chiar și din punct de vedere politic?

D.F.: În primul rând, nu doar că fac parte dintr-un partid puternic, ci conduc cea mai puternică organizație din județ. Aș vrea să judecați răspunsul la această întrebare analizând modul în care a fost constituită echipa cu care venim în fața constănțenilor. Formăm o echipă ce reprezintă punți de dialog către structuri socio-profesionale, o echipă formată din oameni cu caractere puternice, oameni deschiși către dialog, constructivi, care nu își doresc o funcție în Consiliul Local. Sunt oameni care vor să normalizeze legătura între decidenții din Consiliul Local și cetățeni și, pe de altă parte, să contribuie la clădirea și reclădirea unui oraș. Așa că nu vom produce surprize neplăcute.

Rep.: Legat de echipă. Îl aveți pe fostul înotător Răzvan Florea în lista de consilieri. Este prezența lui o lovitură de imagine pentru contracandidați sau plecați de la o necesitate în domeniul sportului constănțean, sector în care vă poate ajuta?

D.F.: Ați văzut că, în echipa noastră, se regăsesc atât nume sonore din mai multe domenii, dar și oameni tineri, care nu au mai făcut politică și care vor să contribuie la dezvoltarea orașului nostru. Sunt oameni care au performat în domeniile lor de activitate. Nu știu unde să îl încadrez mai bine pe Răzvan Florea. Faptul că este multiplu campion la înot, singurul medaliat olimpic al României la înot masculin, că are sute de medalii, dar și faptul că, de când a devenit profesor, a avut curajul să deschidă un club privat prin care a atras fonduri europene și a construit un bazin de înot sau faptul că este un om de familie și un tată model pentru copiii lui. Alături de Răzvan Florea, îi regăsim pe Aurelian Marin, pe Adriana Teodoru, pe Teodor Patrichi, George Vișan, Dede Perodin și alții. De câte ori au fost întrebați de ce au ales să intre în politică, într-un moment în care lumea fuge de acest domeniu, au răspuns că au încredere în ei și în proiectul nostru și, într-o măsură oarecare, pentru că au încredere în mine.

Rep.: Cum este omul Decebal Făgădău, dincolo de carieră, politică și administrație?

D.F.: Aceasta este cea mai grea întrebare din tot interviul pentru că, în general, nu îmi place să vorbesc despre mine. Nu îmi doresc să fiu o vedetă. Eu candidez pentru funcția de primar al Constanței și aș vrea ca oamenii să mă cunoască prin ceea ce fac, nu prin ceea ce spun despre mine sau prin ceea ce spun că aș vrea să fac. Sunt un om normal, sunt mândru că sunt tatăl a doi băieți, sunt recunoscător părinților mei și celor care mi-au fost dascăli. Vreau ca recunoștința pe care le-o port tuturor celor care m-au sprijinit să ajung, ca om, ceea ce sunt astăzi, dublată de modelul sau exemplul pe care aș vrea să îl transmit copiilor mei, să fie la un nivel cât mai înalt.

Rep.: Care este averea dumneavoastră?

D.F.: La această întrebare, cred că vă poate răspunde oricare dintre cei doi băieți ai mei. Dacă îi veți întreba cine este cel mai bogat om din lume, vă vor răspunde „tatăl meu”, dacă îi veți întreba de ce, vă vor răspunde „pentru că are doi băieți”. Legat de averea materială, puteți consulta declarația mea de avere. A fost verificată și răsverificată, iar în loc să vă răspund eu la această întrebare, vă pot pune la dispoziție raportul ANI care a spus că Decebal Făgădău și-a depus întotdeauna la timp, în conformitate cu prevederile legale și cu realiattea rezultată în urma verificărilor, declarațiile de avere și de interese.

Citește și:

Vergil Chițac (PNL) nu-și respectă promisiunile nici în campanie

Andrei Nicolae Tatu (independent): „Dacă nu ne implicăm, degeaba suntem aici“

Gheorghe Caruțiu (PNȚCD): „Mă axez pe redefinirea valorilor locale“

Omer Sunay (PND): „Vreau scăderea cheltuielilor zilnice ale constănțenilor“

George-Andrei Popescu (independent): „Transparență maximă“

Dumitru Bădrăgan (PRU): „Vreau să existe un dialog permanent cu cetățeanul“

Nicolae Grosu (PRM): „Avem destule resurse locale ce trebuie exploatate“

Ion Budi (independent): „Primăria ține de management, nu de politică“