Variaţiile climatice, precum cele provocate de El Nino şi La Nina, au un anumit impact asupra declanşării de conflicte în regiunile afectate de aceste cicluri naturale, un fenomen ce riscă să se agraveze din cauza poluării industriale. Ţările tropicale, victime ale furtunilor provocate de fenomenul climatic El Nino, sunt de două ori mai expuse în faţa riscului de a fi marcate de conflicte interne în comparaţie cu ţările afectate de un alt fenomen, mai umed şi mai puţin cald, denumit La Nina. Foametea care afectează Cornul Africii, dublată în Somalia de un război civil, reprezintă un exemplu tipic pentru efectele avute de variaţiile climei ale căror cauze sunt naturale, provocând secetă şi tensiuni într-o societate deja fragilizată. Autorii studiului consideră că omenirea trebuie să tragă anumite învăţăminte şi în legătură cu riscurile încălzirii globale cauzate de poluarea industrială. ”Studiul arată indubitabil că şi în lumea modernă variaţiile climatice au un impact asupra tendinţei oamenilor de a folosi violenţa”, a declarat Mark Cane, climatolog la Observatorul Lamont-Doherty, de la Universitatea Columbia din New York.

Cunoscut şi sub denumirea ENSO (El Nino-Southern Oscillation), El Nino, care afectează emisfera sudică, este un ciclu ce apare la un interval de doi-şapte ani şi care durează între nouă luni şi doi ani. El Nino provoacă pierderi masive în agricultură, pescuit şi exploatările forestiere. Fenomenul debutează prin acumularea de mase de apă caldă în partea occidentală a Pacificului tropical, care traversează apoi întregul ocean. Această parte a ciclului, denumită El Nino, poate cauza modificări dramatice în domeniul precipitaţiilor şi al temperaturilor, declanşând caniculă, vânturi uscate şi violente, în Africa, Asia de Sud şi de Sud-Est şi în Australia. Atunci când acest ciclu se inversează, se numeşte La Nina, care provoacă o răcire a maselor de apă în partea orientală a Pacificului, favorizând apariţia unor ploi masive în aceste regiuni.

Autorii studiului au examinat aceste fenomene climatice între 1950 şi 2004 şi au suprapus datele peste un grafic ce conţinea informaţii despre conflictele civile interne care au făcut cel puţin 25 de morţi pe an în fiecare ţară, în aceeaşi perioadă. 175 de ţări şi 234 de conflicte, dintre care mai mult de jumătate au avut ca rezultat peste 1.000 de morţi, au fost astfel trecute în revistă. În timpul perioadelor de observare a fenomenului La Nina, probabilitatea de izbucnire a unui conflict era de 3%, aceasta urcând la 6% în timpul ciclurilor El Nino, potrivit autorilor studiului. Riscul de declanşare a unor conflicte în ţările neafectate de cele două fenomene climatice era sub 2%. Potrivit autorilor studiului, El Nino a jucat un anumit rol în 21% din totalul războaielor civile din lume, un procent ce a urcat până la 30% în ţările afectate în mod deosebit de acest fenomen climatic. Solomon Hsiang, principalul autor al studiului, consideră că El Nino este un factor invizibil, deoarece acesta a provocat pierderi de recolte, a favorizat apariţia epidemiilor după uragane devastatoare, a amplificat foametea, şomajul şi inegalităţile, care, la rândul lor, au alimentat disensiuni şi nemulţumiri. Alţi factori susceptibili de a influenţa riscul de declanşare a unui război civil sunt creşterea demografică, prosperitatea şi capacitatea guvernelor de a administra evenimentele asociate cu El Nino. Potrivit lui Solomon Hsiang, actuala criză din Somalia, care nu a fost inclusă în acest studiu, reprezintă ”un exemplu perfect” pentru consecinţele ascunse ale fenomenului El Nino.