Parlamentul moldovean şi membrii Asociaţiei Parlamentul 90 vor vota, la 17 aprilie, semnarea din nou a textului Declaraţiei de Independenţă, a declarat, marţi, preşedintele asociaţiei, în urma unei întâlniri cu procurorul general Valeriu Zubco. Pantelei Săndulache, preşedintele Asociaţiei Parlamentul 90, a declarat că procurorul general, Valeriu Zubco, i-a prezentat documentul oficial referitor la dispariţia originalului Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, care confirmă că acest text a ars în timpul protestelor violente din aprilie 2009. Procuratura nu a finalizat urmărirea penală în acest caz, a precizat Zubco, adăugând că “făptaşii acestei crime nu au fost identificaţi şi nu au fost stabilite toate circumstanţele dispariţiei documentului oficial”. Săndulache a prezentat, marţi, Parlamentului, documentul emis de procurorul general, în baza căruia preşedintele Legislativului, Mihai Ghimpu, care este totodată şeful statului, a iniţiat un proiect de lege privind procedura de restabilire a Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova. Dintre cei 210 semnatari ai Declaraţiei de Independenţă, la 27 august 1991, 49 au decedat, câţiva au probleme de sănătate grave, care nu le permit să participe la şedinţa Parlamentului, iar domiciliul altor 20 de semnatari ai documentului original nu este cunoscut. Între politicienii audiaţi de Procuratura Generală în cadrul acestui dosar s-a aflat şi fostul preşedinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor.

Pe de altă parte se relatează că fosta guvernare comunistă moldoveană a secretizat ilegal hotărâri privind alocarea de fonduri în diverse scopuri precum mentenanţa infrastructurii sau achiziţionarea de sedii, conchide Curtea de Conturi, după analizarea unor documente desecretizate. Preşedintele Curţii de Conturi din R. Moldova, Ala Popescu, afirmă că alocarea resurselor financiare în scopurile prevăzute în hotărârile de Guvern nu prezintă motive pentru a fi secretizate, o astfel de măsură fiind neîntemeiată. De asemenea, în multe cazuri nu a fost precizată sursa de finanţare. Guvernul comunist condus de Vasile Tarlev şi ulterior de Zinaida Greceanîi apela la astfel de practici. Una din hotărârile secretizate viza alocarea de 15,8 milioane de lei moldoveneşti (circa 944.000 de euro) pentru repararea sediului Curţii de Conturi. O hotărâre adoptată în august 2009 viza direcţionarea de 50 de milioane de lei moldoveneşti (2,9 milioane de euro) pentru lucrări de întreţinere a infrastructurii. De asemenea, Guvernul comunist a dispus în octombrie 2008 să aloce în secret zece milioane de lei moldoveneşti (circa 590.000 de euro) postului public de televiziune şi de radio din R. Moldova, dar şi 50 de milioane de lei moldoveneşti (2,9 milioane de euro) pentru achiziţionarea sediului ambasadei R. Moldova în Ucraina. Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a declarat, referitor la documentele declasificate, că hotărârile şi deciziile de Guvern au fost secretizate conform legii. Voronin a avertizat că actuala guvernare desecretizează documentele în mod selectiv, urmărind interese electorale.