Preşedinţii armean, azer şi rus au semnat, duminică, o declaraţie prin care cer o rezolvarea pe cale paşnică a conflictului din Nagorno-Karabah, însoţită de garanţii internaţionale. Părţile sînt dispuse să îşi continue munca pentru a ajunge la un acord de rezolvare politică a conflictului din Nagorno-Karabah, a afirmat preşedintele rus după semnarea declaraţiei, la reşedinţa sa din Barviha, în apropiere de Moscova. Rusia este dispusă să fie garant în cadrul unei reglementări a conflictului îngheţat Nagorno-Karabah, teritoriu separatist azer controlat de armeni, declarase sîmbătă o sursă de la Kremlin, cu o zi înaintea reuniunii preşedinţilor azer şi armean. Aceasta este a doua reuniune între preşedinţii Serj Sarkisian şi Ilham Aliev, după cea din 6 iunie, de la Sankt-Petersburg, în cadrul summit-ului Comunităţii Statelor Independente. Autorităţile de la Baku şi Erevan au relaţii glaciale după războiul de la începutul anilor \'90, în urma căruia Armenia a preluat controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, regiune azeră locuită în majoritate de armeni.

În ultima vreme, Kremlinul şi-a intensificat eforturile pentru o soluţionare a conflictului legat de Nagorno-Karabah, care este o sursă importantă de tensiuni în Caucaz. Conflictul din Georgia din vara aceastui an a demonstrat Georgiei şi vecinilor săi că regiunea Caucazului rămîne o prioritate pentru Rusia. Situaţia este mult mai complicată în cazul enclavei Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul, bogat în petrol şi gaz, va continua probabil să facă echilibristică între Rusia şi Occident, după realegerea lui Ilham Aliev pe 15 octombrie. Această ţară livrează hidrocarburi de la Marea Caspică spre pieţele europene ocolind Rusia, dar vrea să îşi menţină cooperarea energetică şi cu oficialii de la Moscova. Armenia, care găzduieşte o bază militară rusă, rămÎne aliata cea mai fidelă a Moscovei în regiune, în pofida ajutorului financiar american pe care îl primeşte, graţie unei importante diaspore armene în SUA.

În ciuda discuţiilor de ieri de la Moscova, frontierele dintre Azerbaidjan şi Armenia rămîn închise din cauza disputei teritoriale. Preşedintele azer promisese în 13 octombrie că va intensifica izolarea autorităţilor de la Erevan, atît timp cît Armenia nu va renunţa la ocuparea enclavei Nagorno-Karabah. Rusia vrea să demonstreze comunităţii internaţionale că poate rezolva şi paşnic conflicte îngheţate, implicîndu-se activ şi în dosarul Transnistriei. În acest caz se vorbeşte de mai mult timp despre o întîlnire trilaterală, între preşedintele rus Dmitri Medvedev, cel moldovean Vladimir Voronin şi liderul separatist transnistrean Igor Smirnov.