România, alături de Rusia, ţările baltice, Polonia şi Bulgaria se confruntă cu o depreciere periculoasă a monedelor, întrucît problemele din sectorul financiar internaţional pot genera crize valutare în statele emergente, în special din Europa de Est, transmite AFP (Agence France-Presse). \"O criză a cursului de schimb apare atunci cînd o monedă nu mai creşte. Inflaţia se accelerează, dobînzile cresc, activităţile economice stagnează, iar, la un moment dat, situaţia devine insuportabilă\", a explicat Jean-Paul Betbeze, director economic la banca franceză Credit Agricole. O astfel de situaţie a existat în Mexic, în 1994, în Asia, în 1997, în Rusia, în 1998, şi în Argentina, în 2001. În prezent, numeroase state emergente ar putea să se confrunte cu o situaţie asemănătoare. \"Investiţiile au scăzut în aceste ţări, care au înregistrat o creştere economică puternică. Există îndoieli legate de sănătatea acestor economii, iar fluxul de capital a revenit la euro şi dolar\", a arătat Betbeze. Economistul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Olivier Blanchard, şi-a exprimat recent îngrijorarea, într-un articol publicat în Le Monde, în privinţa riscurilor de producere a unei crize valutare în ţările emergente, unde băncile occidentale aflate în deficit de lichidităţi repatriază capitalul. Odată cu agravarea crizei de pe piaţa creditelor, Islanda, Ucraina şi Ungaria au fost nevoite să recurgă la împrumuturi din partea FMI, a spus analistul BNP-Paribas, Elisabeth Gruie. Cele mai vulnerabile sînt ţările cu datorii în valută şi deficite de cont curent semnificative. Statele cu rate fixe de schimb, precum Letonia, sînt şi ele vulnerabile, întrucît guvernele au tendinţa să protejeze monedele care devin supraevaluate şi constituie ţinte ale speculaţiilor. Rusia, în schimb, poate evita o criză a cursului de schimb datorită rezervelor valutare considerabile acumulate din vînzările de hidrocarburi, a subliniat Olena Havrilciuk, analist la Centrul pentru Studii Prospective şi Informaţii Internaţionale.

Leul, depreciat cu 10,38%, în 2008

Instituţiile şi investitorii internaţionali şi-au exprimat temerile că România este mai vulnerabilă decît restul statelor din regiune la problemele de pe piaţa internaţională din cauza deficitului de cont curent ridicat şi a politicilor salariale şi fiscale neadecvate. În acest context, cursul leu/euro a depăşit pragul de 3,9 lei/euro, la 6 octombrie, pentru prima dată după 3 ianuarie 2005. Per ansamblu, moneda naţională s-a depreciat în 2008 cu 10,38%, încheind anul la un curs de referinţă de 3,9852 lei/euro, cu o pierdere de 3,75 bani faţă de prima cotaţie valabilă în 2008, cînd un euro valora 3,6102 lei. Paritatea anunţată de BNR a fluctuat în anul care s-a încheiat între un minim de 3,4719 unităţi (atins la data de 6 august) şi un nivel de 3,9964 lei/euro, care a reprezentat maximul ultimilor patru ani şi două luni (înregistrat pe 29 decembrie). Deşi în ultimele trei şedinţe interbancare cursul a depăşit pragul de 4 lei/euro, referinţa oficială anunţată de BNR nu a spart acest nivel. Cotaţiile au revenit sub acest prag în fiecare zi înainte de calcularea ratei oficiale. După anunţarea ultimului curs de referinţă din 2008, pe piaţa interbancară euro era tranzacţionat la 4,0075 - 4,0100 lei. Dealerii au afirmat de mai multe ori că BNR a intervenit pe parcursul anului pe piaţă pentru susţinerea leului, însă banca centrală a anunţat, în mod oficial, o singură dată o astfel de măsură, respectiv la data de 10 octombrie, cînd a vîndut circa 40 de milioane de euro cu scopul de a \"testa funcţionarea pieţei\". Nivelul mediu al cursului de schimb pentru 2008 este de 3,6827 lei/euro, în urcare cu 10,34% faţă de referinţa medie de 3,3373 lei/euro din 2007, însă deprecierea abruptă şi drastică a leului a început în octombrie. Majoritatea economiştilor români cred că leul îşi va continua deprecierea în raport cu euro şi în 2009, tinzînd spre pragul de 4,20 lei/euro în primăvară, iar cursul mediu anticipat pentru următoarele douăsprezece luni este de 4,02 lei/euro.