Statul a dat, statul are dreptul să ia. Este principiul după care se ghidează cei care cer acum retragerea distincţiei Ordinul Naţional „Steaua României” care i-a fost acordată lui Tokes în decembrie 2009, la 20 de ani de la Revoluţie, de către preşedintele Traian Băsescu, pentru meritele sale în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Cum s-a ajuns la această situaţie, ca Laszlo Tokes să rişte să rămână fără cea mai înaltă distincţie civilă acordată de statul român? Şi-a cam făcut-o cu gura lui… Susţinut de statul român pentru a ajunge vicepreşedinte al Parlamentului European, Tokes a uzat deseori de poziţia oficială la nivel comunitar pentru a promova încălcarea caracterului indivizibil al statului român, sub pretextul unei autonomii pe criterii etnice. Atacurile anticonstituţionale ale lui Tokes au culminat cu apelurile sale adresate Ungariei în ce priveşte acordarea unui protectorat pentru pământul românesc Transilvania. Urmare a acestor derapaje etnic-separatiste, tot mai multe voci din arealul politic cer retragerea distincţiei lui Tokes. Ieri, membrii Ordinului „Steaua României” s-au întâlnit la Palatul Cotroceni pentru alegerea Consiliului de Onoare, forul care va decide dacă trebuie să-i fie retrasă înalta distincţie europarlamentarului Laszlo Tokes. Surse apropiate au arătat că persoanele care formează Consiliul de Onoare sunt: Ionel Haiduc, Constantin Degeratu, Şerban Brădişteanu, Costin Georgescu, Mircea Geoană, Gabriela Firea şi Ecaterina Andronescu. După constituirea Consiliului de Onoare, senatorul PSD Gabriela Firea a declarat că solicitările de retragere a decoraţiei lui Tokes vor fi discutate în 26 septembrie. Evident, în apărarea lui Tokes a sărit Kelemen Hunor, un alt deţinător al distincţiei şi „vecin de etnie” cu acesta, care a considerat că retragerea decoraţiei ar fi... inoportună! Probabil că el înţelege exact ce a vrut să spună cu acest termen vag. Pentru că altfel nu se înţelege exact ce înseamnă, în context, „inoportun”.

Europarlamentarul PSD Corina Creţu ne-a lămurit şi asupra nivelului la care s-a ridicat trădarea lui Laszlo Tokes - a avut 134 de declaraţii în PE de atac la adresa României. „Am fi complici să nu-i retragem decoraţia”, a declarat Corina Creţu, membru al Ordinului „Steaua României“, care a refuzat propunerea privind nominalizarea ei în Consiliul de Onoare (format din şapte membri ai Ordinului). La rândul său, Cătălin Ivan, liderul europarlamentarilor PSD, a subliniat că, din păcate, nu doar Tokes a atacat România la nivelul UE, ci şi membri marcanţi ai PDL. „România are foarte mulţi adversari în Parlamentul European, sunt totuşi doi europarlamentari care, prin tot ceea ce fac, se comportă ca duşmani ai ţării noastre din diferite motive - Monica Macovei, am întrebat-o de foarte multe ori ce probleme are cu România şi cu românii şi n-a ştiut să-mi explice (...) şi alt europarlamentar care face foarte mult rău României în PE este Tokes. Tokes a fost vicepreşedinte al PE susţinut de PDL. Sunt de notorietate scrisorile trimise de Elena Băsescu de susţinere pentru Tokes, se vorbea atunci de o înţelegere între primul-ministru al Ungariei şi Traian Băsescu de susţinere pentru Tokes. Toată delegaţia PDL în PE a făcut lobby pentru Laszlo Tokes. Toate declaraţiile lui Laszlo Tokes din ultimul timp i-au făcut pe europarlamentarii PSD să ia atitudine şi europarlamentarul care s-a luptat cel mai mult cu Laszlo Tokes a fost Corina Creţu“, a subliniat Ivan.