Preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a declarat că lucrează la un nou decret, de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939, care a scindat Europa, împărţind-o în sfera de influenţă sovietică şi cea occidentală. Mihai Ghimpu a mai afirmat că va semna mai multe decrete prin care va conferi distincţii de stat, dar că lucrează şi la un nou decret de condamnare a pactului Stalin-Hitler. „Ceea ce s-a produs atunci trebuie condamnat”, a ţinut să menţioneze preşedintele moldovean interimar.

Scopul declarat al Pactului Stalin-Hitler era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câştige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roşie avea prea puţini ofiţeri superiori, după executarea multora dintre ei la ordinul lui Stalin, în frunte cu mareşalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar. În realitate, ambele părţi vroiau să se asigure reciproc în procesul de împărţire în două a ceea ce rămase neocupat şi neîmpărţit din Europa. Acest pact a determinat în cele din urmă scindarea Europei prin Cortina de Fier, între anii 1945-1989. În aceşti 45 de ani, Europa Occidentală a progresat prin practicarea democraţiei şi a economiei libere în toate ţările aflate la vest de Cortina de Fier, în timp ce Europa de Est a avut parte de regimuri totalitare dure, aservite Kremlinului şi de economii centralizate, de stat.

Un precedent decret semnat de Mihai Ghimpu, prin care declara 28 iunie Ziua Ocupaţiei Sovietice, a stârnit profunda nemulţumire a Moscovei şi nu a fost agreat de colegii din Alianţa pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare la Chişinău, din care, în afară de liberalii preşedintelui, mai fac parte trei partide liberal-democrate. Decretul prezidenţial semnat de Mihai Ghimpu la 24 iunie spunea că ziua de 28 iunie a fost desemnată drept zi de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice din 1940 şi de condamnare a regimului totalitar comunist. „Trebuie să promovăm adevărul şi să educăm noua generaţie prin adevăr. Nu poate exista o societate sănătoasă atunci când politica adevărului este înlocuită cu o politică a minciunii şi a nedreptăţii”, a explicat preşedintele interimar. Decretul se încheiea cu solicitarea retragerii de către Federaţia Rusă, succesoare de drept a Uniunii Sovietice, a trupelor şi armamentului de pe teritoriul R. Moldova. În cele din urmă, decretul a fost declarat în justiţie neconstituţional.