Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus, ieri, trimiterea în judecată a 33 de inculpaţi, printre care 20 de farmacişti şi 9 medici, pentru fraudarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea ilegală a contravalorii unor reţete false, cauzându-se un prejudiciu de aproximativ 2 milioane lei. Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, cei 33 de inculpaţi, printre care şi medicii Cristina Daniela Sescu, Aurelia Alexandru, Carmen Badea, Victoriţa Boţoagă, Laurenţia Nicoleta Galeş, Mihaela Carmen Iftimie, Anca Marilena Leontescu, Sinona Ana Comănoiu Mudava, şi Doina Spătaru, sunt acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, luare şi dare de mită şi spălare de bani. Din probele administrate în cauză s-a desprins că farmacistul stabilea o legătură cu un medic care prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că acestea erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament. „Medicul făcea menţiuni nereale cu privire la prescrierea efectivă a tratamentului; înmâna reţetele false farmacistului care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către CNAS. Farmacistul verifica reţetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica „Am primit”, uneori prin falsificarea scrisului şi semnăturii beneficiarului reţetei, iar alteori farmacistul se trecea (în mod fals) drept împuternicit al pacientului. Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la CNAS valoarea decontată a medicamentelor fără ca acestea să iasă fizic din stoc. Sumele de bani decontate de către CNAS, provenite din comiterea infracţiunilor de înşelăciune, erau „spălate” prin introducerea într-un circuit comercial licit”, au constatat procurorii. Sursa citată precizează că farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal, deoarece, sporind în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, iar medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a reţetelor eliberate. Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor, dar în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie şi nu dintr-o farmacie concurentă; fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte.