Săptămîna viitoare, Comisia Europeană (CE) va solicita autorităţilor de la Bucureşti să corecteze, în decurs de o lună, deficienţele din sistemul de plăţi din agricultură. În caz contrar, România va pierde unele subvenţii. Comisarul pentru Agricultură, Mariann Fischer Boel, va prezenta, miercuri, 10 octombrie, Comisiei Europene, un raport complet referitor la controalele de audit efectuate la agenţiile de plăţi din agricultură din România şi Bulgaria. Potrivit surselor europene, situaţia României este în mod clar mai gravă decît a Bulgariei, iar Fischer Boel va stabili un termen de o lună pentru remedierea deficienţelor. O clauză de salvgardare inclusă în Tratatul de Aderare a celor două state permite UE, la recomandarea Comisiei, să reducă cu 25% din plăţile directe către agricultori. Decizia finală aparţine miniştrilor statelor membre, care trebuie să aprobe măsura prin majoritate calificată. Toate statele membre trebuie să folosească un sistem electronic numit Sistemul Integrat pentru Administraţie şi Control, prin care să fie monitorizată distribuţia subvenţiilor agricole. Funcţionarea sistemului include înregistrarea terenurilor, precum şi alte sisteme generale de audit, iar aceste activităţi sînt asigurate în România de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Agenţia controlează, pe un anumit eşantion, dacă fermierii au declarat date corecte în cererile de plată a subvenţiei pe hectar. APIA a anunţat, în luna septembrie, că rata acestor controale va fi mărită, întrucît, în urma verificărilor, inspectorii au constatat o marjă mare de eroare a datelor, în special în ceea ce priveşte suprafeţele pentru care sînt solicitate plăţi. Rata de control este majorată dacă este depăşită o marjă de eroare a datelor declarate de 3-30%.

Mai mulţi oficiali europeni susţin că România şi Bulgaria au început prea tîrziu pregătirile pentru introducerea sistemelor naţionale de control, iar România nu a rezolvat toate problemele. Unele state care au aderat la UE în 2004 au avut aceleaşi probleme, dar în final bazele de date necesare au fost gata la timp. De asemenea, unii politicieni şi parlamentari europeni au argumentat că România şi Bulgaria ar fi trebuit să aştepte mai mult înainte de a intra în Uniune, întrucît sistemele lor administrative sînt prea corupte şi incapabile să opereze miliardele de euro acordate prin programele de asistenţă. CE a criticat, în luna iunie, insuficienţa progreselor din România şi Bulgaria în privinţa combaterii corupţiei şi reformarea justiţiei, dar a decis să nu aplice sancţiuni. Pe parcursul procesului de aderare, ambele state au primit numeroase avertismente din partea Comisiei, care le-a recomandat în ce domenii trebuie să facă mai multe progrese. O problemă majoră pentru autorităţile de la Bruxelles a fost să se asigure că România are un sistem eficient de evidenţă şi de monitorizare a fondurilor destinate agriculturii primite din partea Uniunii. România, cu o populaţie de 22 de milioane de locuitori, ar urma să primească din partea Uniunii subvenţii de 11,5 miliarde de euro, în perioada 2007/2009, iar Bulgaria, cu o populaţie de opt milioane de locuitori, 4,6 miliarde de euro.