Mai puţin de un medic legist la suta de mii de locuitori în 23 de judeţe şi imposibilitatea efectuării celei mai elementare analize de sânge, din lipsa dotărilor, în 16 servicii de medicină legală - sunt două dintre problemele semnalate în raportul anual al Reţelei Naţionale de Medicină Legală. Și Constanța se numără printre județele cu un mare deficit de personal. Precizăm că sunt situații care arată că idealul ar fi de un medic la 50.000 de locuitori. În 53 de unităţi medico-legale au activat, anul trecut, 973 persoane, faţă de 975 în 2012. În momentul actual, încadrarea cu personal în marea majoritate a instituţiilor medico-legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil, în raport cu volumul de muncă, arată raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală pe 2013, avizat de Consiliul Superior de Medicină Legală. La această lipsa acută de personal se adaugă o repartizare dizarmonică pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând niciun fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite. Dincolo de personalul sub minimul necesar, multe servicii judeţene de medicină legală nu posedă nici cele mai elementare posibilităţi de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, ceea ce perturbă şi mai mult funcţionalitatea sistemului, acest gen de investigaţiii trebuind să fie efectuate de institutul medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de transport al probelor şi prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor, se menţionează în raport. ”Poate că unii apreciază că zugrăvim într-un mod prea dramatic situaţia existentă. O facem doar în conformitate cu realitatea: există, de exemplu, un SMLJ care nu are o sală proprie de autopsie şi nici măcar o autosanitară de transport; desigur că, în acest loc, autopsiile se efectuează în condiţii rudimentare, care nu pot asigura un minimum de protecţie personalului şi care nu permit în niciun caz efectuarea autopsiei la standarde europene de calitate. Dacă resursele financiare, materiale şi umane sunt atât de limitate şi nu pot fi îmbunătăţite, poate o soluţie ar fi concentrarea resurselor către dotarea corespunzătoare a laboratoarelor institutelor de medicină legală, dotare atât umană, cât şi tehnică, pentru a face faţă solicitărilor de investigaţii a SMLJ arondate”, spun reprezentanţii Reţelei Naţionale de Medicină Legală.

CONSTANȚA Și Serviciul de Medicină Legală (SML) Constanța din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” se află pe lista serviciilor cu un deficit mare de personal. Potrivit medicului-șef al SML, dr. Mihai Onciu, deși suntem pe locul 3 în țară la capitolul cazuistică, după București și Iași, serviciul constănțean își desfășoară activitatea cu un normativ de 5,5 medici (cinci cu normă întreagă, unul cu jumătate de normă). În condițiile în care, statistic vorbind, în urma SML Constanța se află patru mari institute de medicină legală, respectiv Cluj, Timișoara, Târgu Mureș și Craiova, medicul-șef subliniază necesitatea înființării și la Constanța a unui institut de medicină legală. ”Avem o universitate cu o facultate de medicină puternică, avem baza americană de la „Mihail Kogălniceanu“, avem sprijinul autorităților locale. Am făcut eforturi în acest sens și sperăm într-o aprobare în cel mai scurt timp. Înființarea la Constanța a unui instituit de medicină legală presupune o creștere a complexității activității medico-legale, dar nu numai”, a declarat dr. Onciu. El a adăugat că, în prezent, volumul de muncă este uriaș, în contextul în care noile norme europene impun o rigurozitate mult mai mare în ceea ce privește întocmirea documentelor. ”Se scriu pagini întregi la un singur caz. Cele cinci dactilografe pe care le avem nu mai contenesc în munca lor. Am mai avea nevoie de încă trei, pentru a putea respecta toate termele impuse în funcție de cazuistică”, a declarat dr. Onciu. El a adăugat că ar mai fi necesari încă cel puțin doi legiști. ”Numai ieri am făcut opt autopsii”, a spus medicul-șef.

Reprezentanţii Reţelei Naţionale de Medicină Legală susţin că soluţia optimă pentru o bună funcţionare a serviciilor judeţene de medicină legală este arondarea lor, atât din punct de vedere metodologic, cât şi financiar, institutelor de medicină legală de pe raza teritorială de care acestea aparţin. ”Pentru a se opera această modificare, Ministerul Sănătăţii trebuie să ţină seama de anumite elemente, cum ar fi aprobarea unei reglementări unitare la nivel naţional privind organigrama şi dotarea minimă necesară pentru un SMLJ, pe care Consiliul Superior de Medicină Legală a elaborat-o şi a trimis-o spre aprobare încă din 2008. De asemenea, spaţiile ocupate de serviciile judeţene de medicină legală, precum şi dotările materiale de care beneficiază trebuie să rămână în custodia Ministerului Sănătăţii, spre folosinţa SMLJ-urilor”, mai susţin sursele citate.