Summit-ul UE de la Bruxelles a început ieri într-un context tensionat de perspectiva măsurilor dure necesare ieşirii din criză. Liderii UE s-au reunit pentru a decide modalităţile de a asigura creşterea economică, ţinând în acelaşi timp sub control cele mai mari deficite bugetare din ultimele decenii. Şefii de stat şi de guvern din cele 27 de ţări membre UE vor să împiedice propagarea crizei din Grecia, în condiţiile în care pieţele sunt îngrijorare de situaţia finanţelor publice în Spania, a cincea economie ca mărime din Zona Euro. S-au discutat şi planurile pentru îmbunătăţirea supravegherii bugetelor şi sancţiunile luate în calcul pentru pedepsirea ţărilor cu deficite prea mari. De exemplu, Spania a anunţat reduceri de cheltuieli şi, cu numai câteva ore înainte de summit, reforme nepopulare pe piaţa muncii.

Zona euro a creat un mecanism de stabilizare în valoare de 750 de miliarde de euro, ca plasă de siguranţă în cazul în care mai multe ţări vor trece prin crize similare celei din Grecia. Liderii europeni susţin şi impunerea unei taxe băncilor, pentru a se asigura că eventuale noi planuri de salvare nu vor mai fi plătite de contribuabili. Deşi detaliile nu sunt clare încă, se va cere autorităţilor americane la summit-ul G20 de săptămâna viitoare şi altor puteri economice să adopte această taxă.

Potrivit unui proiect de declaraţie finală a summit-ului UE, statele membre UE urmau să prezinte Comisiei Europene, în fiecare primăvară, planurile bugetare, ţinând cont de procedurile bugetare naţionale. Potrivit BBC, această exprimare este suficient de vagă pentru a evita o opoziţie a Marii Britanii, care susţine că bugetul său trebuie prezentat mai întâi Parlamentului şi apoi oficialilor europeni. Oricum, un raport privind bugetul UE este prezentat deja miniştrilor de Finanţe din UE înainte de publicarea legii în sine, în luna aprilie. Liderii UE au adoptat şi o strategie pe zece ani privind locurile de muncă şi creşterea economică, redactată de Comisia Europeană şi numită “Europa 2020”. Aceasta stabileşte o serie de obiective privind locurile de muncă, pregătirea şi investiţiile. În baza acestui plan, cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare vor atinge 3% din Produsul Intern Brut. În cadrul reuniunii s-au adoptat şi noi sancţiuni împotriva Iranului care se concentrează pe zona comerţului şi pe sectorul financiar. UE vrea să interzică orice noi investiţii, transferuri de tehnologie, de echipamente şi servicii în sectorul petrolului şi gazului, mai ales legate de tehnicile de rafinare şi de lichefiere a gazului. Este un punct crucial pentru Iran, cu zăcăminte bogate, dar fără capacităţi de rafinare.