CINE ARE CALITATEA DE FUNCŢIONAR? Modificările aduse Codului Penal au pus pe jar nu numai opozanţii politici ai Guvernului USL, ci şi pe reprezentanţii mai multor state europene, ba chiar şi pe americani. La nivel internaţional, cei care s-au inflamat foarte tare au luat de bun ceea ce s-a comentat public, fără a mai verifica veridicitatea informaţiilor. Putem spune că, de această dată, vocea opoziţiei, dar mai ales a preşedintelui Traian Băsescu au avut din nou ecou la nivel internaţional. Numai că lucrurile nu stau chiar aşa cum s-au prezentat public. Drept este că, în încercarea lor de a defini ceva mai bine din punct de vedere penal problematica funcţiilor publice, parlamentarii au scăpat o serie de modificări interpretabile, despre care putem spune că ar putea oferi o oarecare imunitate suplimentară pentru demnitari. Dar până să ajungem la problemele respective, ar trebui să ne aplecăm puţin mai mult asupra definiţiei funcţionarului public potrivit Codului Penal, lucru pe care ar fi trebuit să îl facă şi preşedintele Băsescu, dar şi guralivii opoziţiei. La cum este în prezent definiţia în Codul Penal, la art. 175, funcţionari publici sunt şi preşedintele României, miniştrii, senatorii, deputaţii, primarii etc. Analizând statutul funcţionarilor publici, pe cei enumeraţi mai sus nu îi vom regăsi în această categorie, aşa cum era şi normal, ei fiind aleşi prin vot. Nici Băsescu şi nici reprezentanţii opoziţiei nu au luat în considerare aceste aspecte şi s-au lansat în declaraţii fără acoperire. Dacă ar fi să ne luăm după declaraţiile acuzatoare ale lui Băsescu, ar însemna că el este un biet funcţionar public, sub nivelul unui subprefect sau inspector guvernamental, care, conform legislaţiei, sunt înalţi funcţionari publici. Asistentul la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, George Pupăzan, avertiza încă din 2011, în cadrul unui studiu intitulat „Analiza noţiunii de funcţionar public din perspectiva actualului şi noului Cod Penal”, faptul că legiuitorul nu stabileşte concret sfera no?iunii de funcţionar public. “Enumerarea pe care o face în art. 175 alin. 1 lasă loc interpretărilor. Motivul: o suprapunere evidentă de no?iuni cu con?inut asemănător, dar totuşi diferit: func?ie publică de autoritate, func?ie de demnitate publică şi func?ie publică”, scria Pupăzan. Aceste lucruri au încercat parlamentarii să le definească mult mai bine, însă, aşa cum spuneam, au dat într-o oarecare măsură greş, introducând şi câteva elemente care i-ar fi putut ajuta în viitor.

LIPSĂ DE CONSULTARE Criticile internaţionale pe care le-au primit Guvernul şi Parlamentul pentru modificările Codului Penal nu au picat bine premierului Victor Ponta, care a admis că a fost o lipsă de consultare cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Comisia Europeană. ”Am spus foarte clar că nu putem adopta legislaţia fără să avem consultări, dar, în cele din urmă, Parlamentul trebuie să respecte doar Constituţia”, a declarat premierul Victor Ponta. În ceea ce îi priveşte pe liberali, aceştia aşteaptă ca legea să fie retrimisă în Parlament. “Reajuns în Parlament, proiectul va fi din nou supus dezbaterii şi, bineînţeles, votului. Decizia, cu forţă imperativă, a conducerii PNL este ca parlamentarii formaţiunii să voteze împotriva modificărilor adoptate iniţial la Codul Penal”, a spus preşedintele PNL, Crin Antonescu. Liderul liberal a făcut şi o serie de referiri la Legea amnistiei. “Parlamentarii PNL nu vor vota Legea amnistiei şi cer scoaterea ei de pe ordinea de zi”, a spus Antonescu.