La 1 iulie 2005, 35 de mari contribuabili administraţi de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Constanţa au fost preluaţi de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) Bucureşti, iar un an mai tîrziu, 14 dintre ei au revenit în administrarea instituţiei constănţene. Practic, preluarea lor în administrare de către Bucureşti a avut consecinţe negative în ceea ce priveşte sumele colectate la buget şi raportate de DGFP Constanţa, nivelul acestora diminuîndu-se cu aprox. 50% la acea vreme. În plus, deşi administrarea sediilor principale a fost preluată de DGAMC, sediile secundare ale acestora au rămas în administrarea, parţială, a judeţului Constanţa, fapt ce a condus, de multe ori, la neconcordanţe privind depunerea declaraţiilor şi plata obligaţiilor aferente activităţilor desfăşurate. Se pare că odată cu introducerea conturilor unice, lucrurile se complică şi mai mult. Şi asta în detrimentul unor administraţii locale din judeţ. Despre ce este vorba? Despre plata impozitelor pe salarii plătite de marii contribuabili din care se defalcă sume importante ce revin primăriilor din judeţ.

Practic, toţi marii contribuabili, indiferent de locul unde îşi au sediul principal (inclusiv cele secundare din Bucureşti şi judeţul Ilfov), declară şi plătesc impozitul pe venit la Bucureşti, întrucît acolo se realizează distribuţia banilor prin contul unic. Însă, sediile secundare din provincie ale marilor contribuabili declară şi plătesc în provincie impozitul pe salarii, iar toate celelalte obligaţii fiscale la Bucureşti! O adevărată degringoladă... Aşadar, singurul lucru care rămîne de plătit dintr-un mare contribuabil local este impozitul pe veniturile din salarii aferente sediilor secundare. Potrivit OMEF nr. 1.199/2007 pentru modificarea şi completarea Procedurii de administrare şi monitorizare a marilor contribuabili, aceste impozite ”se plătesc pe codul de identificare fiscală al contribuabilului la unităţile trezoreriei statului la care este arondat organul fiscal competent în administrarea acestuia“, modificîndu-se sintagma ”se plătesc pe codul de identificare fiscală al contribuabilului la unităţile trezoreriei statului la care este arondat plătitorul”. De altfel, acest aspect este modificat doar în Normele metodologice de aplicare, nu şi în ordinul semnat de preşedintele ANAF, Daniel Chiţoiu...

Situaţia va exploda

Ca orice lucru “bine gîndit”, situaţia va scăpa de sub control şi vor apărea situaţii neplăcute. Din păcate, tot cetăţeanul are de suferit din toată această poveste... Aşadar, sediile secundare ale marilor contribuabili plătesc la Bucureşti toate contribuţiile, cu excepţia impozitului pe veniturile din salarii. În Constanţa există mari contribuabili administraţi de Bucureşti, care plătesc impozitul pe salarii tot la Bucureşti, însă, în baza legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, din tot ce se plăteşte cu titlu de impozit pe venit se defalcă sume şi cote de către Trezorerie pentru primăriile din judeţ şi Consiliuilui Judeţean. Ce se va întîmpla? Aceste impozite pe venit de la sediile principale ale marilor contribuabili se duc la Bucureşti şi virează 47% din total, pentru fiecare comună, oraş sau reşedinţă unde compania are sediul principal ori secundar, în timp ce impozitele plătite de sediile secundare rămîn la Trezoreria Constanţa.

De asemenea, tot Bucureştiul întocmeşte o situaţie pe judeţe şi virează Constanţei 22% din veniturile realizate de judeţ. Mai exact, banii ajung în conturile Activităţii de Contabilitate Publică şi Trezorerie Constanţa. Ulterior, Trezoreria Constanţa adună suma primită de la Bucureşti cu 22% din valoarea impozitelor pe salarii plătite de sediile secundare ale marilor contribuabili din judeţ şi o împarte primăriilor după o formulă stabilită de lege. În principiu, nu ar fi mare lucru, însă pentru virarea acestor sume, legea prevede un termen de cinci zile lucrătoare de la începutul lunii. Din păcate, termenul este valabil şi pentru Bucureşti, dar şi pentru Constanţa. Cu alte cuvinte, în primele cinci zile lucrătoare ale lunii, atît capitala, cît şi judeţul trebuie să îşi facă treaba. Dacă pînă la apariţia contului unic Trezoreria Constanţa strîngea banii şi îi distribuia, de acum înainte, va trebui să aştepte banii de la Bucureşti, să adune suma rămasă la Constanţa şi apoi să înceapă distribuirea, ceea ce va însemna o întîrziere. Mai rămîne o variantă: să distribuie întîi sumele adunate de Constanţa în primele cinci zile lucrătoare ale lunii şi să aştepte restul banilor de la Bucureşti. Cu siguranţă vor exista primari care vor începe să ţipe după bani. “Eu nu cred că Trezoreria Bucureşti se va încadra în cele cinci zile, dar în maximum 48 de ore de cînd vor ajunge sumele la Constanţa, primăriile vor avea banii”, a declarat Laurenţiu Mateizer, trezorierul şef al Activităţii de Contabilitate Publică şi Trezorerie Constanţa. Practic, vor exista 71 de unităţi administrative care vor avea de suferit. Mai există un aspect. Cine încalcă legea: Trezoreria municipiului Bucureşti sau Constanţa? Cine se va face vinovat de întîrziere?