Cea de-a şasea misiune de evaluare a performanţelor economice ale României în conformitate cu prevederile Acordului Stand-By şi ale Scrisorii suplimentare de intenţie va sosi la Bucureşti pe 20 octombrie şi va rămâne până pe 1 sau 2 noiembrie. Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe, a declarat că “discuţiile vor fi focalizate pe modul în care România şi-a îndeplinit performanţele la sfârşitul lunii septembrie, în conformitate cu prevederile din actualul acord, atât cel cu Comisia Europeană, cât şi cel cu FMI şi cu Banca Mondială”. El spune că este posibil să existe şi discuţii preliminare referitor la principalele aspecte ale unei potenţiale viitoare cooperări între România şi FMI, precum şi principalele sectoare care vor fi avute în vedere, dacă această colaborare se va materializa, la începutul anului viitor. Tănăsescu a mai subliniat că “România nu mai are nevoie acum de un alt împrumut de la FMI. Următorul acord al României cu FMI, care ar putea fi semnat în lunile următoare, va ţine cont de aplicarea reformelor structurale, de necesitatea de a întări capacitatea instituţiilor de a atrage fonduri europene şi de a reuşi o consolidare fiscală corectă. Aceste măsuri nu înseamnă că trebuie luaţi şi bani de la FMI, dar dacă apar nevoi urgente, există o sumă disponibilă care poate fi atrasă. Acesta ar fi conceptul unui acord de tip stand-by, dar de tip precaut”. El s-a arătat convins că în baza acestui acord ar putea fi crescută eficienţa în sectoare precum cel al întreprinderilor de stat, al educaţiei şi sănătăţii: “Aceste reforme necesită un sprijin, atât din partea FMI, cât şi al Comisiei Europene, scopul final fiind ca economiile rezultate să poată fi folosite mai bine pentru infrastructură şi alte investiţii, pentru dezvoltare şi cofinanţare la fondurile europene, astfel încât în România să se schimbe modelul de creştere economică, pentru a se face trecerea de la non-tradable, la tradable, într-o perspectivă de câţiva ani”. Amintim că România a încasat, până în prezent, 11,27 miliarde de euro de la FMI, din cadrul unui împrumut total de 13,15 miliarde de euro, la care se adaugă cele 3,5 miliarde de euro primite de la CE, dintr-un împrumut de 5 miliarde de euro, precum şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială.