Comisia Parlamentului European, care s-a aflat într-o vizită de trei zile în R. Moldova, a prezentat presei, miercuri, primele concluzii referitoare la violenţele produse după alegerile de la 5 aprilie, criticînd dur autorităţile moldovene. Preşedintele delegaţiei PE, co-preşedintele Comitetului de Cooperare UE – R. Moldova, Marianne Mikko, a declarat că ”evenimentele de la 7 aprilie au arătat că Moldova nu şi-a respectat angajamentele europene asumate, mai ales cu privire la respectarea drepturilor omului”. Ea a adăugat că ”PE condamnă toate actele de violenţă ce au avut loc la 7 aprilie, însă în mod special ceea ce s-a întîmplat în comisariatele de poliţie, după această dată”. Mikko a afirmat, de asemenea, că observă, pe baza întîlnirilor din ultimii cinci ani, că ”autorităţile moldovene cred că Europa este naivă”, lucru care nu este adevărat”. Mikko afirmă că întîlnirea solicitată cu preşedintele Vladimir Voronin nu a avut loc. ”Se pare că nu a avut timp pentru noi”, a adăugat ea.

Eurodeputatul Karin Resetarits s-a referit la faptul că a auzit cum zeci de persoane au fost bătute şi torturate dar şi despre aceste coridoare unde toţi i-au bătut. ” Vom insista ca evenimentele de la 7 aprilie să fie analizate de o comisie independentă, formată din reprezentanţi ai autorităţilor, ai opoziţiei şi ai Consiliului Europei”, a declarat, la rîndul său, eurodeputatul român Marian-Jean Marinescu. În opinia eurodeputatei Marie Anne Isler Beguin, ”în orice ţară, după evenimentele de la 7 aprilie, cel puţin comisarul poliţiei şi ministrul Afacerilor Interne ar fi trebuit să demisioneze”.

Delegaţia PE s-a aflat în R. Moldova în perioada 26-29 aprilie, pentru a întocmi un raport cu privire la situaţia din această ţară după alegerile legislative de la 5 aprilie. Raportul urmează să fie prezentat astăzi, în faţa Legislativului european.

”Răspunsul României faţă de R. Moldova, inadecvat, a sporit tensiunile”

Un raport care a fost dezbătut, miercuri seară, în cadrul sesiunii speciale a APCE critică răspunsul autorităţilor române în contextul tensiunilor cu R. Moldova , apreciind că ”acesta a fost inadecvat şi a dus la tensionarea şi mai mult a relaţiilor dintre cele două state vecine, în loc să calmeze”. Raportul privind funcţionarea instituţiilor democratice în R. Moldova a fost supus, miercuri după-amiază, unei dezbateri în cadrul APCE, la final fiind adoptat un text. Raportul subliniază, la punctul 20, ”dezacordul categoric faţă de declaraţiile preşedintelui Voronin referitoare la implicarea directă a autorităţilor române în protestele violente. Este o acuzaţie foarte gravă, care nu poate fi făcută publică în lipsa unei investigaţii amănunţite. În acelaşi timp, considerăm că răspunsul autorităţilor române a fost inadecvat şi a dus la tensionarea şi mai mult a relaţiilor dintre cele două state vecine, în loc să calmeze situaţia”. Documentul adaugă că ”R. Moldova şi România au o istorie comună complexă, iar liderii ambelor ţări trebuie să vorbească despre identităţile naţionale ale ambelor state cu cea mai mare grijă şi responsabilitate. Considerăm că ambele părţi trebuie să dea dovadă de reţinere şi să se poarte într-o manieră responsabilă atîta timp cît evenimentele petrecute la 7 aprilie sînt investigate şi faptele sînt în curs de a fi stabilite”.

Referindu-se în mod special la acuzaţiile preşedintelui Voronin privind implicarea României în organizarea revoltelor, documentul menţionează că ”acuzaţiile preşedintelui Voronin au provocat o reacţie dură din partea autorităţilor române. Parlamentul român, într-o sesiune comună a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, a adoptat o declaraţie comună de respingere a tuturor acuzaţiilor, explicînd că acţiunile autorităţilor moldovene au fost generate de panică şi neputinţă”. De asemenea, documentul menţionează că ”în mesajul rostit în faţa Parlamentului, preşedintele Traian Băsescu a declarat că, în cazul în care acţiunile opresive ale Guvernului moldovean ar continua, autorităţile române ar fi nevoite să invoce articolul 7 din Constituţia României, care obligă România să sprijine oamenii din Moldova «care se consideră români şi simt româneşte»”. Raportul este realizat de Josette Durrieu, reprezentantă a socialiştilor francezi şi de Egidijus Vareikis, creştin-democrat lituanian.

Rusia reproşează UE că nu admonestează România în legătură cu R. Moldova

Rusia şi-a exprimat, miercuri, nemulţumirea în legătură cu atitudinea pe care UE a adoptat-o în criza moldo-română, acuzînd Bruxelles-ul că ţine partea României şi critică, în schimb, Chişinăul, potrivit unei declaraţii a MAE rus. ”Poziţia Bruxelles-ului, în general, în ceea ce priveşte R. Moldova este mai degrabă una dictată de spiritul de solidaritate europeană decît de factori obiectivi”, a declarat purtătorul de cuvînt al MAE rus, Andrei Nesterenko. ”Este nevoie de această influenţă, pentru a determina România să adopte, în privinţa chestiunilor problematice din relaţiile moldo-române, o poziţie conformă cu normele general recunoscute”, a explicat Nesterenko. ”Rusia consideră protestele şi alte evenimente ce s-au desfăşurat după alegerile parlamentare din R. Moldova drept încercare de lovitură de stat. Forma pe care au luat-o acţiunile de protest - provocarea forţelor de ordine, devastarea clădirilor oficiale, nimicirea bunurilor şi a arhivelor, batjocorirea simbolurilor de stat ale R. Moldova şi înlocuirea acestora cu simbolurile altor state - permite aprecierea acestora drept încercare de lovitură de stat. Criza din R. Moldova va avea un impact negativ asupra eforturilor comune a mediatorilor în conflictul transnistrean”, a mai subliniat reprezentantul oficial al MAE rus, fără a detalia acest subiect.

Sute de moldoveni îşi perfectează actele pentru obţinerea cetăţeniei române

Sute de persoane au format cozi la ghişeele Arhivei din R. Moldova pentru a-şi întocmi dosarele în vederea obţinerii cetăţeniei române. Întrucît angajaţii biroului central nu reuşesc să facă faţă numărului mare de solicitări, care s-a triplat în ultimele trei săptămîni, ajungînd la 500 pe zi, aceştia au început să trimită o parte din acte la oficiile municipale sau raionale. Numărul solicitanţilor cetăţeniei române a crescut după ce preşedintele României a anunţat că va facilita procedura. UE a criticat însă decizia Bucureştiului de a urgenta procedura de acordare a cetăţeniei române.

În loc de concluzie...

Impunerea de vize cetăţenilor români care călătoresc în R. Moldova a afectat... campania de sterilizare a cîinilor maidanezi din Chişinău, întrucît specialiştii români implicaţi în acest proces nu pot veni în R. Moldova din cauza introducerii regimului de vize! Medicii veterinari au plecat din R. Moldova imediat după protestele din 7 aprilie, la recomandarea fundaţiei austriece din care fac parte. Primăria Chişinăului a anunţat că a depus deja toate actele necesare pentru ca specialiştii români să revină în R. Moldova. Potrivit oficialilor de la Primărie, procedura de solicitare şi eliberare a vizelor este destul de anevoioasă, aşa că specialiştii români ar putea ajunge la Chişinău peste cîteva luni. Campania de sterilizare începuse în martie, iar fundaţia austriacă, din care fac parte zece specialişti români, reuşise sterilizarea a 700 de maidanezi.