Delegaţia română la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a atras atenţia asupra încălcării drepturilor omului în Transnistria şi a cerut APCE să ia măsuri pentru remedierea situaţiei. Semnatarii declaraţiei mai arată că în regiune nu este respectată libertatea presei şi cer eliberarea imediată a jurnalistului Ernest Vărdănean, precum şi a altor persoane închise la Tiraspol. Declaraţia a mai fost semnată de aproape 30 de parlamentari din Germania, Franţa şi Ucraina. ”Transnistria a devenit o gaură neagră a Europei, unde drepturile omului nu se respectă”, se spune în declaraţie. Arestarea jurnalistului Ernest Vărdănean, a lui Ilie Cazac, funcţionar de fisc, a studentei Elena Dubroviţkaia şi a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Eugen Ştirbu, nu sunt decât câteva exemple în această privinţă, atrag atenţia deputaţii semnatari. Ei cer Adunării Parlamentare şi tuturor statelor membre ale Consiliului Europei să intervină pe lângă autorităţile din regiunea separatistă, pentru a le determina să pună capăt acestor practici şi să elibereze imediat persoanele reţinute. Comisia de monitorizare a R. Moldova ar urma să verifice la faţa locului cele semnalate în declaraţia iniţiată de România şi să includă date privind situaţia de pe teren în următorul raport.

Ministrul de Externe de la Tiraspol a declarat că România ar face bine să nu se amestece în treburi care nu o privesc, reacţie la prevederea din Strategia Naţională de Apărare a României ce califică drept o ameninţare staţionarea unor trupe străine în apropierea graniţelor ţării. Strategia Naţională de Apărare a României a fost propusă Parlamentului de preşedintele Băsescu. Documentul face direct referire la trupele ruseşti, despre care Moscova susţine că au rolul de a menţine pacea în Transnistria, dar documentul spune că staţionarea unor trupe străine, fără acordul ţării gazdă, în apropierea graniţelor României, constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale, motiv pentru care România înţelege să se implice activ în promovarea unei soluţii care să vizeze demilitarizarea regiunii, prin retragerea trupelor şi armamentului, staţionate ilegal. În ceea ce priveşte iniţiativa Bucureştiului de a deveni mediator în conflictul transnistrean, ministrul transnistrean aminteşte că “România a avut acest statut - în 1992, înaintea războiului, pentru ca ulterior să livreze armament armatei moldoveneşti, ceea ce a şi declanşat războiul. Mai păstrăm şi acum captura acelor ani - tehnică grea, armament şi muniţii româneşti”. Ministrul şi-a exprimat convingerea că, “prin activismul său pe direcţia transnistreană, România agravează situaţia. România poate influenţa procesul doar în calitate de membru al UE, care participă la negocieri în calitate de observator”.