Peste 35 de milioane de persoane vor suferi, la nivel global, în 2010, de maladia Alzheimer sau alte forme de demenţă, iar o parte dintre bolnavi nu va primi niciun tratament, potrivit unui raport publicat ieri de Alzheimer\'s Disease International. Problema se înrăutăţeşte mai ales în ţările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, unde există puţine facilităţi pentru diagnosticarea şi îngrijirea pacienţilor care suferă de diferite forme de demenţă. “Acest raport şi studiile publicate anterior indică faptul că numărul bolnavilor care suferă de demenţă va creşte într-un ritm alarmant”, spun specialiştii. Potrivit estimărilor, numărul bolnavilor va creşte de aproape două ori la fiecare două decenii, pînă la 65,7 milioane în 2030, respectiv 115,4 milioane în 2050. “Această tendinţă este în principal o consecinţă a creşterii numărului de bolnavi din ţările cu venituri mici şi medii”, spun autorii raportului. În lume există puţine tratamente pentru ameliorarea stării de sănătatea a bolnavilor de Alzheimer, cea mai comună formă de demenţă, sau de alte tipuri de demenţe vasculare, provocate de blocarea arterelor din creier. Medicamentele tradiţionale pot ameliora starea de sănătate a pacienţilor doar temporar, însă aceştia îşi pierd treptat memoria, capacitatea de a se orienta în spaţiu, de a înţelege lumea din jur şi de a avea grijă de ei. Specialiştii nu au descoperit pînă în prezent un tratament împotriva maladiei Alzheimer. “Costurile tratamentelor împotriva demenţei cresc în multe dintre ţările cu venituri mici şi medii”, indică raportul. Acelaşi raport recomandă guvernelor să facă din diagnosticarea şi tratarea demenţei o prioritate în domeniul sănătăţii publice şi să dezvolte strategii naţionale pentru îngrijirea bolnavilor.

• În primele faze ale bolii simptomele par a nu fi evidente

Un studiu european lansat în 2008 arată că, în România, sînt 227.036 de cazuri de Alzheimer, dar specialiştii spun că numărul bolnavilor este subestimat. “Sigur, numărul cazurilor de Alzheimer este mai mare. Cea mai mare problemă a României rămîne cea privind îngrijirea bolnavilor, întrucît nu avem centre speciale pentru aceste cazuri”, a declarat preşedintele Societăţii Române Alzheimer, Cătălina Tudose. În primele faze ale bolii Alzheimer, simptomele par a nu fi evidente. Apoi, pacientul începe să aibă mici pauze de memorie, numite popular “lapsus”. Pe măsură ce boala înaintează, pacientul experimentează diferite stări de confuzie în îndeplinirea ritualurilor zilnice. Astfel, de exemplu, ajunge curînd să aşeze cheile în frigider sau jucăriile copiilor în borcanul cu paste din bucăt[rie, se arată în studiul european. Dezorientarea şi judecata slabă sînt următorii paşi în evoluţia bolii, recunoaşterea cu greutate a obiectelor uzuale devenind o manifestare curentă.