Autoritățile de mediu româno-ucrainene din rezervația transfrontalieră Delta Dunării doresc să-și coreleze demersurile începute în urmă cu mai mulți ani pentru conservarea populației de sturioni. Guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD) România, Mălin Mușetescu, a declarat, pentru AGERPRES, că recent, la Odessa, sub egida WWF, a purtat discuții cu autoritățile ucrainene pe tema protejării efectivelor de sturioni. "Partea ucraineană dorește să facă un centru de cercetare la Kilia. Noi avem centrul din Isaccea și am venit cu ideea de a pune în comun datele privind sturionii, iar baza acestora să luăm măsurile de protecție cele mai eficiente", a afirmat guvernatorul Mușetescu. El a amintit că Ucraina protejează sturionii încă din anii 1990 și a menționat că piața de pește din regiunea Odessa poate fi un model pentru amenajarea unor standuri și în Tulcea. "Măsurile de conservare pe care le luăm nu pot să aibă succes fără o monitorizare strictă atât în Marea Neagră, unde probabil avem pierderile cele mai mari, cât și pe Dunăre. Acordul transfrontalier încheiat între autoritățile tulcene și cele din regiunea Odessa este binevenit, pentru că putem fi coerenți", a mai spus guvernatorul Rezervației. Stația de monitorizare a peștilor migratori din Isaccea, județul Tulcea, a fost amenajată în urmă cu mai mulți ani în vederea monitorizării populațiilor de sturioni care urcă pe Dunăre în perioada de reproducere. De-a lungul timpului, stația s-a degradat, iar Administrația RBDD dorește să atragă fonduri structurale de un milion de euro pentru modernizarea ei.

Supraviețuitori ai erei dinozaurilor, cu lungimi care pot depăși la maturitate mărimea unui autobuz, sturionii au fost considerați, din cele mai vechi timpuri, printre cele mai valoroase specii de pești. Dovezile scrise ale acestui fapt datează de pe timpul domnitorilor Mircea cel Bătrân și Ștefan cel Mare, savantul român Grigore Antipa, la începutul secolului al XIX-lea, atrăgând atenția asupra acestor specii din punct de vedere științific. De-a lungul timpului, populația speciilor de sturioni s-a redus dramatic, din cauza exploatării excesive și a barajelor ridicate pe Dunăre. România a interzis în anul 2006, pentru o perioadă de 10 ani, capturarea sturionilor în Dunăre și în apele teritoriale ale Mării Negre, iar anul trecut prohibiția totală la sturioni a fost extinsă pentru încă cinci ani.

Potrivit WWF, pescuitul sturionilor este interzis și în celelalte țări de pe coasta Mării Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kilograme încă din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdicția este în vigoare și în Ucraina din 1996, iar în Georgia, din 1967. În Rusia există interdicția de a pescui moruni în Marea Azov încă din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagră. În plus, Rusia dorește să extindă interdicția și pentru Marea Caspică. Cu o suprafață totală de 4.455 de kilometri pătrați, din care 84% se regăsește pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei, Delta Dunării este considerată una dintre cele mai importante zone din lume în ceea ce privește biodiversitatea. Printre distincțiile care-i recunosc valoarea la nivel internațional se află și includerea, în luna decembrie a anului 1999, a acestei rezervații transfrontaliere în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei transfrontaliere.