Curtea Constituţională a României (CCR) a respins joi cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi a constatat că nu există conflict juridic între Guvern şi DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman.

În cadrul şedinţei CCR din 16 noiembrie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a arătat că DNA nu are competenţa de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susţinând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal. Acum, după decizia CCR, lui Tudorel Toader i se cere demisia. Un fost ministru al Justiției, acum europarlamentar, Monica Macovei, consideră că Toader trebuie să plece din funcția pe care o deține.

”Tudorel Toader, demisia!“

Ministrul Toader a fost avocatul celor doi șefi cu probleme penale ai Parlamentului, Dragnea și Tăriceanu, și s-a dus personal la CCR să susțină că procurorii DNA nu pot ancheta hotărâri de Guvern. Astăzi, CCR a respins în unanimitate sesizarea lui Tăriceanu, iar ministrul Toader, fost judecător al Curții, s-a acoperit de rușine. Sesizarea la CCR era făcută de Tăriceanu pentru prietenul lui, Liviu Dragnea, ca să îl scape de ancheta DNA în cazul Insulei Belina. Așteptăm demisia avocatului politicienilor cu probleme penale din funcția de ministru al Justiției.”, e cererea lui Macovei.

Pe 16 noiembrie, la ședința CCR, Toader a apărat solicitarea făcută de ședul Senatului. "După ştiinţa mea, din cele aproape 1.000 de infracţiuni câte găsim (...) în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracţiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competenţa, abilitatea legală, constituţională să ancheteze. (...) Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea HG (...)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudenţa Curţii este în acelaşi sens, legea specială statuează în aceeaşi direcţie", spunea Toader.

Potrivit acestuia, aprecierea legalităţii hotărârii de Guvern este "o competenţă exclusivă a instanţei de contencios". Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă şi unde să nu ancheteze, subliniind că instanţa de judecată este cea care trebuie să se pronunţe dacă a fost sesizată legal.

"Lăsaţi instanţa de judecată să se pronunţe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (...) dreptului la un proces echitabil", a mai spus procurorul. Totodată, reprezentantul DNA a menţionat că nu crede că rolul CCR este acela "de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt".

În 23 octombrie, preşedintele Senatului a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte.

Preşedintele Senatului a solicitat CCR: să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului - Ministerul Public - Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotărârilor de guvern. DNA efectuează cercetări faţă de mai multe persoane pentru fapte care au legătură cu transferul de proprietate a unor părţi din insula Belina şi braţul Pavel. "În anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din insula Belina şi braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013 - act cu caracter individual şi HG 858/2013 - act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţia României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale 'Apele Române', Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă", preciza DNA.