Acest titlu este peiorativ şi ironic, după cum veţi vedea. Dacă s-ar fi referit la o situaţie normală, el ar fi trebuit scris invers: \"Aritmetica democraţiei\"... Abia această a doua formulare este logică şi firească!

Făcând o recapitulare personală a majorităţilor parlamentare şi a coaliţiilor de guvernare din ultimele două cicluri electorale, în timp ce mai trăgeam cu ochiul la televizor ca să aflu noutăţi despre evoluţia conflictului din Libia, mi-am dat seama că democraţia românească, mai ales după 2004, nu mai are decât o firavă legătură cu ideea de reprezentativitate şi se bazează aproape exclusiv pe cifre jonglate şi pe o aritmetică manipulatorie. De şapte ani, alegerile autohtone se câştigă la mustaţă, cu un fotoliu sau două de parlamentari în plus, dacă nu se întâmplă şi mai rău, cum a fost cazul în 2008, când voinţa electoratului a fost deturnată prin jocuri politicianiste de culise şi dezertări politice. Dar nici în 2004 lucrurile nu au stat altfel, deoarece, dacă Traian Băsescu nu s-ar fi folosit de \"soluţia imorală\", PSD-ul ar fi fost câştigătorul de drept al alegerilor!

După introducerea votului uninominal, chiar şi aşa şchiop cum este acum, s-a văzut cu ochiul liber că foarte puţini parlamentari reprezintă cu adevărat interesele electoratului din colegiile lor. Tot ce contează este linia politică şi directivele partidului din care deputatul ori senatorul fac parte. Nu se mai gândeşte nimeni la alegătorii care i-au trimis în Parlament şi la promisiunile cu care s-au câştigat mandate! Se guvernează cu majorităţi pe muchie de cuţit, ba unii votează chiar contra cost, fiind \"sponsorizaţi\" de putere cu bani publici...

Nu contează conţinutul legilor votate, fiindcă nimeni nu-şi face probleme de conştiinţă, ci numărul de voturi în plus, mai ales în cazul moţiunilor de cenzură, cum s-a văzut, căci puterea vrea să fie sigură că îşi păstrează prerogativele chiar şi prin abţinere de la vot în cazul propriilor proiecte legislative, ceea ce este absurd, ca să nu existe riscul vreunei \"defecţiuni\", aşa după cum se spune în spionaj. În locul liniei politice coerente pe care trebuie să o aibă orice guvernare, se face \"aritmetică politică\" de supravieţuit la putere. Ideile au fost înlocuite cu cifre. Se numără moţiunile în urma cărora a scăpat guvernul, se numără procentele UDMR-ului, care asigură majoritatea, se numără voturi în plus sau în minus cu orice ocazie şi aşa mai departe...

Este ca şi când actuala coaliţie internaţională ce a atacat Libia nu s-ar gândi la o strategie şi la consecinţe, ci s-ar mulţumi să numere bombele şi rachetele pe care le-a lansat şi care lovesc ţinte ale statului libian! Asta este transformarea aritmeticii democraţiei în \"democraţia aritmeticii\".