PARADOXUL DECIZIILOR INSTANŢEI SUPREME Curtea Constituţională a României (CCR) funcţionează după propriile legi ghidate de la Cotroceni. Democraţia cu care ar fi trebuit să vegheze judecătorii CCR asupra României este de fapt autocraţie, iar în fruntea acestei forme de guvernare este însuşi Traian Băsescu. Această democraţie autocratistă se manifestă prin decizia judecătorilor de a-l trimite pe Băsescu să ne reprezinte ţara la Bruxelles, deşi aproape întotdeauna problemele discutate în cadrul reuniunilor mai marilor europeni sunt de ordin guvernamental. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, punctează paradoxul deciziilor CCR şi anticipează nepregătirea lui Traian Băsescu în problemele ce vor ocupa ordinea de zi a Consiliului European din noiembrie. \"Agenda viitorului Consiliu European e una preponderent economică, ceea ce presupune prerogativele Guvernului. La noi CCR a decis că preşedintele e singurul mandatat să reprezinte România la Consiliul European. În consecinţă, preşedintele va fi cel care va reprezenta România\", a susţinut şeful diplomaţiei române, asigurând respectarea deciziilor date de judecătorii CCR.

CLARIFICĂRI Totuşi, Corlăţean a adăugat că ar fi necesară o clarificare a competenţelor între preşedinte, Executiv şi Parlament. \"Această ambivalenţă oferă posibilitatea unor abuzuri. O reformă constituţională se impune. E bine să nu inventăm roata, să ne uităm ce scrie în Constituţia altor state. Nu înseamnă o subminare a rolului preşedintelui\", propune ministrul. La rândul său, deputatul liberal Alina Gorghiu consideră că legea de funcţionare a CCR trebuie modificată astfel încât instituţia să fie încadrată pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, modificându-se şi modul de numire a judecătorilor. ”Este evident că se impun schimbări în funcţionarea CCR. Şi nu mă refer la modificarea legii de funcţionare a Curţii, aşa cum cere PDL, ci la schimbări profunde, care să elimine disfuncţionalităţi şi imixtiuni de orice fel”, scrie Gorghiu pe blogul personal. Amintim că CCR a decis, în 27 iunie, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, primului-ministru.