Pentru prima dată în ultimii 12 ani, democraţii revin în forţă la putere şi vor ocupa majoritatea celor 50 de funcţii disputate în alegeri. Aceştia au cîştigat şase mandate de guvernatori deţinute pînă acum de republicani, doar Arnold Schwarzenegger, republican, reales guvernator al Californiei, fiind excepţia de la regulă. Democraţii le-au luat republicanilor statele Colorado, Arkansas, Maryland, New York, Ohio şi Massachusetts. În Senat, situaţia rămîne deocamdată neclară. Statele Virginia şi Montana par să aibă ultimul cuvînt. În Virginia, nu se ştie încă dacă va fi cerută renumărarea voturilor. Aşa ceva ar fi posibil abia la 28 noiembrie şi ar întîrzia mult rezultatele definitive. În Montana, rezultatele au întîrziat din cauza unor probleme apărute la maşinile de vot.

Potrivit estimărilor date publicităţii imediat după închiderea urnelor, Camera Reprezentanţilor are 223 de democraţi (faţă de 202 pînă în prezent), un independent, 201 republicani (faţă de 232), 11 mandate indecise. Senat: 47 democraţi (faţă de 44), doi independenţi (faţă de unul), 49 de republicani (faţă de 49), două mandate indecise. Cu fiecare urnă deschisă, balanţa înclina spre democraţi şi în cazul componenţei Senatului.

Democraţii au transformat alegerile într-un adevărat referendum asupra războiului din Irak. Sondajele realizate la ieşirea de la urne arată că 6 din 10 alegători nu sînt de acord cu modul în care este gestionat conflictul în Irak, menţionînd şi corupţia şi unele probleme de interes naţional ca fiind principala miză a acestui scrutin. 62% din alegători au declarat că problemele de interes naţional le-au influenţat votul, doar 33% menţionînd problemele locale. Republicanii s-au confruntat cu pericolul ca războiul din Irak, scăderea popularităţii preşedintelui şi o serie de scandaluri să le reducă şansele de a-şi păstra majoritatea în Camera Reprezentanţilor şi Senat. Pe de altă parte, democraţii au fost acuzaţi că adoptă o politică economică şi de securitate naţională prea relaxată.

Deşi popularitatea preşedintelui Bush a fost o temă centrală înaintea alegerilor, doar o treime din alegători au declarat la ieşirea de la urne că au votat pentru a sancţiona politicile acestuia. O altă treime din alegători au afirmat că acţiunile preşedintelui nu le-au influenţat votul, în timp ce 20% au declarat că votul lor reprezintă un mod de susţinere a politicii Casei Albe. Majoritatea alegătorilor participanţi la scutinul de marţi au declarat, la ieşirea de la urnă că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar jumătate au fost de părere că starea economiei este proastă. 60% din alegători au afirmat că votul lor a fost influenţat de problema imigraţiei ilegale.

Hillary Clinton şi Arnold Schwarzenegger, realeşi

Senatorul democrat Hillary Rodham Clinton, despre care se crede că va candida pentru Casa Albă, a cîştigat detaşat al doilea mandat în Senat. "Cetăţenii din New York şi americanii vor sfîrşitul unei culturi a corupţiei şi a dominaţiei unor interese speciale şi un nou început pentru ţara noastră dragă", a declarat aceasta. Republicanii din New York au încercat să exagereze ambiţiile sale politice, însă majoritatea alegătorilor au declarat că acest lucru nu a afectat opţiunea lor de a o realege. Hillary Clinton a avut o campanie costisitoare, de 35 de milioane de dolari, în timp ce contracandidatul său a cheltuit doar patru milioane de dolari. Pe parcursul competiţiei, a avut avantaje şi de pe urma celebrităţii sale, în special atunci cînd fostul preşedinte Bill Clinton a însoţit-o în campania electorală.

O altă membră marcantă a Partidului Democrat, Nancy Pelosi, din California, are şanse să devină prima femeie care va conduce Camera Reprezentanţilor, generînd astfel nemulţumirea preşedintelui Bush. Lider al minorităţii democrate din Camera Reprezentanţilor din 2003, aceasta a transformat alegerile într-un referendum asupra lui Bush, a războiului din Irak şi a scandalului în care au fost implicaţi republicanii. În schimb, guvernatorul de California, Arnold Schwarzenegger, a contracarat curentul antirepublican, cîştigînd cu uşurinţă un al doilea mandat, după ce s-a distanţat de politica preşedintelui Bush şi a adoptat o poziţie mai moderată. Fosta vedetă de la Hollywood, aleasă prima oară în funcţia de guvernator în urmă cu trei ani, a avut de suferit anul trecut de pe urma respingerii unei iniţiative legislative proprii, de reformare a sistemului electoral. Mai umil, guvernatorul de 59 de ani nu i-a mai tratat pe democraţi drept "fetiţe" şi a sprijinit o serie de proiecte legislative bipartizane, printre care şi unul referitor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Noua abordare s-a dovedit esenţială în California, unde 42% din cei 15,8 milioane de alegători înregistraţi sînt democraţi, faţă de numai 34% republicani. În plus, politicianul de origine austriacă este căsătorit cu democrata Maria Shriver, nepoata fostului preşedinte democrat John F. Kennedy.

În Connecticut, senatorul democrat Joe Lieberman a fost reales ca independent. Deşi victoria sa reprezintă, oficial, o pierdere a unui mandat, de către Partidul Democrat, acesta a declarat că va continua să susţină politicile democrate. Alegătorii americani l-au votat şi pe un democrat de culoare care devine astfel primul musulman din Congresul Statelor Unite, cîştigînd o cursă electorală în care a susţinut retragerea imediată a trupelor din Irak şi nu a menţionat aproape deloc convingerile sale religioase. Keith Ellison, un avocat de 43 de ani, a învins doi contracandidaţi, potrivit posturilor de televiziune, succedîndu-i democratului Martin Sabo în acest post din Camera Reprezentanţilor deţinut de democraţi din 1963.

Incidente izolate

Scrutinul a fost marcat de incidente izolate, legate în principal de funcţionarea dispozitivelor electronice de votare, şi care au blocat temporar desfăşurarea alegerilor. În unele circumscripţii din statele Ohio, Colorado şi Indiana, problemele tehnice au dus la prelungirea cu cîte două sau trei ore a programului secţiilor de votare. Partidul Democrat a depus plîngere pe lîngă Comisia Electorală a statului Ohio, menţionînd numeroase probleme, printre care deschiderea cu întîrziere a unor secţii de votare, probleme cu maşinile de vot şi confuzie în ceea ce priveşte legislaţia statală în materie de identificare a persoanelor.

În Wisconsin, o falsă ameninţare cu bombă a determinat prelungirea cu o oră a programului secţiei de votare dintr-o şcoală din Madison. De asemenea, secţiile de votare din comitatul Delaware, statul Indiana, au rămas deschise cu aproape trei ore mai mult, din cauza unei erori a computerului încorporat maşinilor de vot electronic. Incidentul a cauzat întîrzierea deschiderii a peste 70 de secţii de votare.

Potrivit judecătorului Wayne Lennington, care a semnat decizia de prelungire a programului de votare, compania care a fabricat maşinile de vot a anunţat că pe cartelele cu care sînt puse în funcţiune aparatele au fost inscripţionate greşit codurile PIN.

La închiderea secţiilor de votare de pe Coasta de Est a Statelor Unite, reprezentanţii Departamentului de Justiţie au declarat că numărul plîngerilor înregistrate marţi a fost scăzut, mai puţin de 200 de apeluri telefonice fiind primite la numărul de urgenţă al Departamentului pentru Drepturi Civile, din Washington. Departamentul de Justiţie a detaşat peste 850 de observatori electorali şi agenţi de monitorizare în secţiile de votare unde exista un potenţial de discriminare rasială sau etnică sau de alte încălcări ale dreptului la vot. Reprezentanţii federali au fost trimişi să monitorizeze o gamă largă de probleme specifice, însă în unele cazuri, ca la New Orleans, de exemplu, aceştia trebuie să ofere sprijin sistemului electoral ce s-ar putea confrunta cu multe probleme legate de domiciliul alegătorilor, după ce zona a fost afectată de uraganul Katrina, la sfîrşitul verii anului 2005.

Cele mai grave probleme par a se fi înregistrat însă în statul Virginia, unde există chiar posibilitatea renumărării voturilor. FBI a demarat şi o anchetă preliminară referitoare la sesizările potrivit cărora unii alegători din opt comitate din statul Virginia au primit apeluri telefonice înşelătoare înaintea scrutinului legislativ parţial. Reprezentanţii comisiei electorale şi-au exprimat temerile legate de aceste apeluri telefonice încă de luni seară, însă au afirmat că au ezitat să lanseze imediat o investigaţie, de teamă să nu politizeze votul. Într-o declaraţie scrisă, primită de la un locuitor din Arlington, acesta afirmă că a primit un apel telefonic în care o persoană care s-a prezentat drept membru al comisiei electorale din Virginia, i-a spus că figurează pe listele de vot din New York şi nu i se va permite să voteze marţi, în Virginia. Dacă va face acest lucru, va fi anchetat penal, ar fi precizat autorul apelului telefonic. Într-o altă declaraţie scrisă, un locuitor din acelaşi stat s-a plîns că a fost contactat telefonic de o femeie care s-a prezentat drept membru al echipei de campanie a democratului Jim Webb, candidat la funcţia de senator, ce i-ar fi spus că secţia sa de votare s-a mutat pe strada West Reed, inexistentă în localitate.

Europenii salută înfrîngerea lui Bush

Mulţi europeni au salutat înfrîngerea suferită de preşedintele republican în alegerile parţiale din Statele Unite, în speranţa că democraţii vor contribui la detensionarea relaţiilor transatlantice. Totuşi, politica externă a Statelor Unite nu se va schimba în viitorul imediat, în special în ceea ce priveşte Irakul şi democraţii s-ar putea dovedi mai refractari decît republicanii în domenii precum comerţul internaţional.

Simpatia europenilor faţă de Statele Unite a scăzut mult după evenimentele de la 11 septembrie 2001, iar administraţia Bush este percepută cu suspiciune, dacă nu chiar cu ostilitate, în mai multe state europene.

Rezultatul alegerilor este considerat o palmă la adresa liderului de la Casa Albă şi o oportunitate pentru stabilizarea ordinii mondiale. Administraţia Bush s-a îndepărtat treptat de Europa şi de o mare parte a lumii, în mai multe domenii, inclusiv situaţia din Irak, închisoarea de la Guantanamo sau refuzul de a semna Protocolul de la Kyoto privind încălzirea globală. Grupul Socialist din Parlamentul European, al doilea grup ca mărime după cel conservator, a salutat rezultatele alegerilor, afirmînd că puterea politică a lui Bush a fost "slăbită în mod serios". "Ne bucurăm că acum asistăm la începutul sfîrşitului unui coşmar ce a durat şase ani", a afirmat Martin Schulz, preşedintele socialiştilor europeni.