Democraţii vor conduce principalele comisii parlamentare. Nancy Pelosi, congresmen de California, în vîrstă de 66 de ani, va fi aleasă preşedinte al Camerei Reprezentanţilor. Energică, aceasta este reprezentanta unei opoziţii care nu a făcut nicio concesie majorităţii republicane, fiind a doua în ierarhia democraţilor eligibili la preşedinţie.

Preşedinţiile comisiilor vor fi atribuite ulterior, însă aleşii ce s-au aflat pînă în prezent pe un loc secund, au toate şansele să le obţină. Este vorba despre Comisia pentru relaţii internaţionale ce va fi condusă de Tom Lantos, de 78 de ani, supravieţuitor al Holocaustului, născut în Ungaria, care a votat în favoarea războiului din Irak. Observator critic al activităţii Naţiunilor Unite, acesta pledează pentru o activitate hotărîtă a Statelor Unite şi a comunităţii internaţionale pentru a pune capăt "genocidului" de la Darfour. Comisia pentru forţele armate îi este atribuită lui Ike Skelton, de 74 de ani, un moderat ce pledează pentru binele militarilor şi al familiilor lor, care a votat, la rîndul său, în favoarea războiului din Irak. A devenit însă din ce în ce mai critic faţă de evoluţia războiului, pledînd pentru retragere, în cazul intensificării violenţelor. Comisia pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii se află la discreţia lui Nancy Pelosi, care are de ales între Jane Harman, numărul doi în ierarhia partidului, o moderată originară tot din California ce a votat în favoarea războiului din Irak şi a pledat susţinut pentru interzicerea torturii, Alcee Hastings, care a votat împotriva războiului din Irak şi Silvestre Reyes, şi el un adversar declarat al războiului. Comisia pentru afaceri judiciare va fi condusă de John Conyers, de 77 de ani, ce a adus în discuţie în 2005 posibilitatea adoptării unei proceduri de destituire a preşedintelui Bush, perspectivă exclusă de atunci de Nancy Pelosi.

Harry Reid ar trebui să fie ales oficial, marţi, liderul majorităţii din Senat. În vîrstă de 66 de ani, cu un limbaj mai mult colorat decît diplomat, foarte combativ, în pofida convigerilor sale mai degrabă conservatoare, a întruchipat o opoziţie care a refuzat orice concesie Casei Albe. Membru al sectei mormonilor, se opune avorturilor. Comisia pentru afaceri externe îi revine lui Joseph Biden, de 63 de ani, care şi-a anunţat intenţia de a candida la preşedinţie în 2008. Senator timp de 34 de ani, a votat în favoarea războiului şi susţine de mai multe luni împărţirea Irakului în regiuni autonome, pentru a se restabili pacea, în perspectiva retragerii trupelor. Comisia pentru forţele armate se leagă de numele lui Carl Levin, de 72 de ani. Reticent faţă de construirea unui scut antirachetă şi de orice cheltuieli masive pentru echipamentul militar, a votat împotriva războiului, acuzînd administraţia Bush că a exagerat în mod deliberat relaţiile dintre Saddam Hussein şi al-Qaida. Este şi un apărător fervent al Convenţiei de la Geneva, militînd împotriva torturii. Comisia pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii ar putea fi prezidată de John Rockefeller, de 69 de ani, din ce în ce mai agresiv faţă de colegii săi republicani, acuzaţi că au ascuns în mod voit "manipulările" serviciilor de informaţii înainte de războiul din Irak. Strănepot al magnatului petrolier John Rockefeller, a votat în favoarea războiului din Irak în octombrie 2002, însă în martie 2004 a declarat că ar fi votat împotrivă, dacă ar fi ştiut adevărul în legătură cu ameninţarea reală reprezentată de regimul Saddam Hussein. Comisia pentru afaceri judiciare ar trebui să fie prezidată de Patrick Leahy, de 66 de ani, care în 2001 a primit un plic ce conţinea bacili ce provoacă antrax.

Încă de miercuri, liderii democraţi din Congres au început să îşi exercite noile puteri politice, cerîndu-i preşedintelui Bush să organizeze un summit bipartid pe tema războiului din Irak şi să se consulte cu ei pe probleme interne precum eduicaţia şi sănătatea. Atît liderul Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi şi cel din Senat, Harry Reid, au afirmat că poporul american a votat pentru schimbare. Casa Albă a precizat că războiul va fi un subiect important cînd preşedintele Bush se va consulta cu congresmenii, începînd de joi. Circa 150.000 de civili irakieni au fost ucişi în violenţele izbucnite de la invazia ţării de către forţele americano-britanice, în martie 2003, arată cifrele obţinute vineri de la Ministerul irakian al Sănătăţii. Între 75 şi 80 de persoane sînt ucise, în medie, în fiecare zi în Irak, ţară zguduită de cîteva luni de violenţele interconfesionale.

Acord bilateral cu Rusia

Autorităţile de la Moscova au obţinut încuviinţarea Statelor Unite în vederea aderării la Organizaţia Mondială a Comerţului, punînd astfel capăt celor 13 ani de negocieri sinuoase. Cei doi şefi de stat vor finaliza negocierile la începutul săptămînii viitoare, în Vietnam. Vladimir Putin şi omologul său american, George W. Bush, se vor întîlni, la jumătatea lunii noiembrie, la Hanoi, cu ocazia summit-ului Cooperării Economice din regiunea Asia-Pacific. Este posibilă o întîlnire chiar pe aeroportul din Moscova, cînd aeronava Air Force One va ateriza pentru realimentare.

Rusia este cea mai mare economie care nu face încă parte din organismul comercial mondial. Dobîndirea calităţii de membru al Organizaţiei ar putea stimula dezvoltarea economiei ruse, după modelul Chinei, care a aderat în 2001.