Editorialul nostru despre posibila înlăturare a lui Mircea Banias din fruntea PD-L Constanţa a declanşat, după cum era de aşteptat, o stare de emulaţie creatoare în materie de comentarii, analize cu dosul palmei şi scenarii politice. Unii şi-au frecat mîinile bucuroşi la gîndul că Mircea Banias ar putea fi aruncat ca o măsea stricată, după pofta şi starea de spirit de moment al celui care este cunoscut ca fiind “tătuca” PD-L. Într-o altă tabără, ca să nu-i spun bisericuţă, s-au adus argumente pro Banias, mergîndu-se pe raţionamentul desfăşurat de noi. Ca argument, au fost puse pe tapet faptele şi izbînzile liderului interimar al pedeliştilor constănţeni, mare parte dintre ele trecute în revistă şi de subsemnatul. Sînt activişti care îl prezintă pe Banias ca pe un mare salvator, ţesînd de zor la portretul lui impregnat pe pînză. Eventuala sa schimbare este catalogată ca un gest vecin cu cea mai mare nedreptate comisă cuiva în perioada postdecembristă, subiect extrem de sensibil pentru cei slabi de înger. În definitiv, nu ar fi domnul Banias primul sacrificat pe nedrept în partidul prezidenţial! E adevărat că a obţinut cîteva rezultate bune. Mai puţin, zic eu, în ce priveşte împărţirea posturilor şi funcţiilor din teritoriu, unde PSD este de departe lider, ceea ce înseamnă că reprezentanţii săi au negociat mult mai bine decît aliaţii cu care s-au aflat faţă în faţă. Subiectul lansat de noi a scos la iveală un alt fapt concludent - existenţa unei oarecare rivalităţi între noua şi vechea gardă din partid, care se contestă reciproc. E limpede că în PD-L Constanţa se vorbeşte pe două voci, tonalităţile grave aparţinînd celor care se consideră senatori de drept în partid. Anumite rivalităţi s-au ascuţit de pe vremea cînd Mironescu îl ataca la baionetă pe Stelian Duţu, avînd ca principal scop debarcarea lui din fruntea organizaţiei judeţene. Laurenţiu Mironescu, fost deputat, actualmente, simplu activist, l-a săpat pe Duţu pînă a căzut în aceaşi groapă cu el! Ca să vedeţi ce soartă au avut amîndoi! Mironescu şi Duţu au dispărut în acelaşi an de pe scena politică, despre ei vorbindu-se la timpul trecut! Curînd, nimeni nu-şi va mai aminti de domniile lor! Desigur, cu excepţia celor care, în anumite momente de bilanţ, evocă situaţiile în care au fost traşi în piept la repartizarea pe funcţii sau ori de cîte ori Zanfir Iorguş, care ştim cu toţii sub protecţia cui a ajuns de la PSD în PD-L, produce colegilor săi de partid o nouă stare de profundă indispoziţie. Unii fac din eventuala schimbare a lui Mircea Banias un capăt de ţară, cu toate că nimeni nu este de neînlocuit! Pînă nu demult, liderului pedelist i se aduceau tot felul de reproşuri, motiv pentru care, la vremea respectivă, numirea sa în fruntea partidului i-a surprins pe foarte mulţi dintre pedeliştii constănţeni. Cu atît mai mult cu cît, reamintesc, mutarea pe tabla de şah s-a făcut într-un moment extrem de tulbure pentru prezentul şi viitorul PD-L Constanţa. Sînt destule voci care susţin şi acum că domnia sa nu s-a rodat încă în politică şi că nu ar avea experienţa necesară pentru a face faţă unor examene extrem de dificile. Pe de altă parte, s-a spus că a stat, în perioada cînd era director general la APC, tot timpul în umbra lui Mironescu şi că este teleghidat de acesta. Într-un fel, ce-i drept, această relaţie şi-a pus serios amprenta pe imaginea sa. O dovedeşte din plin reţinerea celor care cred, în continuare, că şeful lor de partid nu s-a schimbat prea mult. Ce-i drept, sînt şi persoane care susţin contrariul, afirmînd că, în ciuda tuturor presiunilor, Banias a fost de neclintit în ce priveşte opţiunile pentru posturile de subprefecţi, jucînd totul pe Mihai Petre şi Mircea Iustian. Un lucru este cert. Mircea Banias nu a avut cum să-i mulţumească pe toţi. Pe de altă parte, i se reproşează că tolerează existenţa în partid a unor persoane care, în timp, trecînd frecvent de o parte şi de alta a baricadei, în funcţie de interese, şi-au pierdut total credibilitatea. E posibil ca, în postura în care se află, să nu poată declanşa o curăţenie totală în partid, ceea ce cred că se doreşte la Cotroceni. Doar o mînă de fier poate reforma PD-L Constanţa, motiv pentru care e posibil, după cum am mai scris, ca frîiele să fie preluate de un om de încredere al preşedintelui Băsescu, singurul în măsură să separe apele între ciocoii vechi şi noi din partid şi să desfiinţeze bisericuţele din interior.