Pe o distanță de trei kilometri, care trebuia parcursă într-o oră, potrivit autorităților franceze, opt președinți de state şi numeroşi lideri europeni, printre care preşedintele român, Klaus Iohannis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cel al Parlamentului European, Martin Schulz, premierii Marii Britanii - David Cameron, Spaniei - Mariano Rajoy, Italiei - Matteo Renzi, precum şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cancelarul german, Angela Merkel, au defilat în semn de solidaritate cu Franța. Au participat la acest miting secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, şi cel ungar, Viktor Orban, preşedinta Elveţiei, Simonetta Sommarugale, şi prim-miniştrii danez - Helle Thorning-Schmidt, belgian - Charles Michel, olandez - Mark Rutte, elen - Antonis Samaras, portughez - Pedro Passos Coelho, ceh - Bohuslav Sobotka şi leton - Laimdota Straujuma. Cuplul regal iordanian, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi liderul palestinian, Mahmoud Abbas, s-au aflat la rândul lor la Paris. Nu în ultimul rând, o condamnare istorică a atentatelor de la Paris a venit din partea mișcării palestiniene Hamas, ceea ce ar putea da speranțe pentru redeblocarea negocierilor de pace în Orientul Mijlociu. Au fost prezenţi şi preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, iar o întâlnire prilejuită de evenimente atât de speciale cu numai câteva ore înainte de un summit important poate că va conduce la un acord de pace în estul Ucrainei. De la marș a lipsit însă Frontul Național, formațiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, ceea ce denotă existența unei radicalizări în societatea franceză, care nu poate aduce nimic bun.

CURAJUL DE A SE EXPRIMA

În primele rânduri ale marșului s-au aflat membri ai familiilor victimelor atacului de la redacţia săptămânalului francez „Charlie Hebdo”. Sute de mii de persoane s-au adunat însă la Paris încă din cursul dimineții. „Luaţi-vă pixurile” sau „Libertate, egalitate, desenaţi, scrieţi” se putea citi pe pancarte, în cinstea celor 17 persoane ucise în trei atacuri jihadiste comise săptămâna aceasta în Franţa, dintre care 12 la redacţia revistei satirice „Charlie Hebo” - miercuri, o poliţistă - joi şi patru ostatici, vineri. Măsuri de securitate fără precedent au fost luate, fiind mobilizați peste 5.000 de polițiști și jandarmi.

Solidaritatea exprimată la Paris nu va ține însă la nesfârșit. Autorităţile franceze au criticat deja acoperirea mediatică a atentatelor din ultimele zile. Premierul Manuel Valls a criticat săptămânalul de dreapta „Le Point”, după ce acesta a publicat o imagine cu un bărbat mascat, îmbrăcat în negru, care ameninţă cu arma un poliţist ridicând mâinile în semn că se predă. Ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve, a criticat publicarea acestei „fotografii revoltătoare”, denunţând „atingerea memoriei unui poliţist ucis în timp ce îşi îndeplinea curajos atribuţiile de serviciu”. Și procurorul din Paris, François Molins, şi-a exprimat regretul în legătură cu divulgarea identităţii fraţilor Kouachi. Oficialii francezi au, cu siguranță, multe să își reproșeze. Au reușit să o piardă pe Hayat Boumeddiene, soţia lui Amedy Coulibaly, autorul atacului de la magazinul evreiesc din Paris. Femeia ar fi ajuns în Siria, după ce a trecut prin Turcia. Suspecta nu a fost arestată de către autorităţile de la Ankara, în lipsa unor informaţii din partea Franței. „Ea a intrat în Turcia pe 2 ianuarie (...). Noi credem că ea a fost la Urfa, în sud-est, o săptămână mai târziu, însă nu avem dovezi. În prezent, suspecta se află probabil în Siria”, a declarat o sursă oficială, menţionând că tânăra avea un bilet de avion pentru cursa Madrid - Istanbul. Suspecta a călătorit în compania unui bărbat al cărui frate este cunoscut de serviciile franceze de informaţii. Hayat Boumeddiene nu pare să aibă niciun regret cu privire la rolul jucat în atentat, în schimb mama şi surorile partenerului său, Amedy Coulibaly, au condamnat violențele, prezentând „sincere condoleanţe familiilor victimelor”. „Condamnăm aceste acte. Nu susţinem deloc aceste idei extremiste. Sperăm că nu va exista nicio confuzie între aceste acte odioase şi religia musulmană”, au afirmat acestea.

Amedy Coulibaly, autorul atacurilor de la Montrouge şi de la magazinul evreiesc din Paris, ucis vineri de forţele franceze, şi-a detaliat acţiunile şi şi-a revendicat apartenenţa la gruparea Stat Islamic într-o înregistrare video de şapte minute, care a fost difuzată ieri pe internet. În înregistrarea ce durează puţin peste şapte minute şi care nu a putut fi autentificată, Amedy Coulibaly este prezentat ca „un soldat al califatului”. El este numit „Abou Bassir Abdallah Al-Ifriqi” şi îşi prezintă jurământul de credinţă faţă de „califatul islamic al lui Al-Baghdadi”, califul autoproclamat al Statului Islamic. „Dacă atacaţi califatul, vă atacăm”, explică el calm şi având alături o armă, într-o referire la participarea Franţei la coaliţia împotriva grupării Statul Islamic. Subliniază că acţiunea sa este perfect legitimă. Amedy Coulibaly precizează că s-a sincronizat cu fraţii Kouachi, că lucrurile au fost făcute puţin împreună, puţin separat, pentru a avea un impact cât mai mare. Acesta mai spune că le-a dat bani pentru a finaliza operaţiunea.

Mai multe persoane ţinute ostatice vineri de Amedy Coulibaly în magazinul evreiesc din Paris au povestit presei cele patru ore de coşmar, de la împuşcarea în cap a unui ostatic, care încercase să-i ia o armă, până la asaltul forţelor de ordine, în timp ce atacatorul se ruga. Marie a povestit că unul dintre ostatici a încercat să-i ia o armă lui Coulibaly. „El a replicat trăgându-i un glonţ în cap”, a povestit aceasta. Atacatorul le-a spus ostaticilor să stea jos, în timp ce în dreapta lor se aflau două cadavre. „În geanta mea se află explozibil. Nu îmi este teamă să mor”, a adăugat el, potrivit femeii citate de France TV. Și un angajat al magazinului evreiesc Hyper Cacher a relatat că a reuşit să scape printr-o ieşire pentru situaţii de urgenţă şi le-a dat poliţiştilor cheia de la cortina de fier a magazinului, pentru a o deschide în momentul asaltului. Un alt bărbat, Mickael B., se afla cu fiul său în magazin când a început atacul şi a încercat să se ascundă cu alte persoane într-una dintre cele două camere frigorifice, dar a fost somat de Coulibaly să iasă. „Teroristul s-a prezentat. Era neobişnuit de calm. „Sunt Amedy Coulibaly, malian şi musulman. Fac parte din Statul Islamic”“, a povestit Mickael B. „Apoi mi-a cerut să sun la presă, ceea ce am făcut. El a vorbit la BFMTV”, a adăugat fostul ostatic, care a reuşit să comunice cu poliţia în tot acest timp prin intermediul telefonului său mobil. „Teroristul se pregătea evident să moară. Spunea că aceasta este recompensa lui. Dintr-o dată a început să se roage. Mobilul meu era deschis, poliţiştii l-au auzit. Ei au profitat de acest moment pentru a lansa asaltul. Câteva clipe mai târziu, cortina magazinului s-a ridicat. Am înţeles că era începutul asaltului şi ne-am aruncat la pământ”, a precizat acesta.

Pe tot parcursul luării de ostatici, Amedy Coulibaly a încercat să se justifice în faţa victimelor sale, pe care le acuză că nu îi sprijină pe musulmani şi că îşi susţin guvernul prin taxele plătite. Postul de radio RTL a sunat la magazinul evreiesc şi atacatorul a răspuns, dar nu a vrut să vorbească. Acesta nu a închis însă telefonul bine, astfel că jurnaliştii au reuşit să surprindă conversaţia dintre atacator şi ostatici. „De fiecare dată, ei încearcă să lase impresia că musulmanii sunt terorişti. Eu sunt născut în Franţa. Dacă nu ar fi atacat în alte părţi, nu aş fi aici”, le spunea el ostaticilor, precizând că acţiunea sa este o răzbunare împotriva statului sirian, dar şi a coaliţiei occidentale din Mali, Irak sau Afganistan. „Mă gândesc la oamenii lui Bashar al-Assad în Siria. Ei torturau oameni (...). Nu s-a intervenit ani de zile (...), apoi bombardiere, coaliţie de 50.000 de ţări (...) Trebuie să înceteze să mai atace Statul Islamic, să înceteze să ne dezbrace femeile (de vălul islamic - n.r.), să înceteze să ne mai aresteze fraţii pentru nimic”, mai afirma acesta. „Voi aţi ales Guvernul şi Guvernul vostru nu v-a ascuns niciodată că va merge la război în Mali sau în alte părţi. Asta în primul rând. În al doilea rând, voi îl finanţaţi. Voi plătiţi taxe şi sunteţi de acord”, le-a reproşat Coulibaly cetăţenilor. „Suntem obligaţi”, i-a spus un ostatic, dar el i-a răspuns imediat: „Nu sunteţi obligaţi, eu nu plătesc impozite”. Dar ostaticul continuă: ”Când plătesc impozite o fac pentru drumuri, şcoli. Plătim impozite, dar nu facem rău nimănui”.

Atacatorul le spune apoi ostaticilor să organizeze manifestaţii pentru a cere ca musulmanii să fie lăsaţi în pace, aşa cum s-au unit pentru „Charlie Hebdo“ sau pentru alegerile prezidenţiale. „Lăsaţi musulmanii în pace şi noi vă vom lăsa în pace (...). Dacă se ating de copiii noştri, de femeile noastre, de combatanţii noştri, noi îi atacăm pe cei care luptă împotriva noastră”, adaugă Coulibaly, care îl citează pe Osama ben Laden, ghidul său: „Nu veţi gusta niciodată pacea”.

Ofiţerii forţelor de ordine franceze au primit ordin să poarte armele la ei tot timpul şi să renunţe la activităţile pe reţelele de socializare, pentru că mai multe celule teroriste au fost reactivate în ultimele 24 de ore în Franţa. Tensiunea la care sunt supuși oamenii din forțele de ordine este foarte mare. Un poliţist francez care participa la ancheta în cazul atacului de la revista „Charlie Hebdo“ s-a sinucis în sediul comisariatului din Limoges, împuşcându-se în cap cu arma de serviciu. Helric Fredou, de 44 de ani, era adjunctul şefului serviciului regional al poliţiei judiciare din departamentul Haute-Vienne. În noaptea de miercuri spre joi, a trimis un grup de anchetatori la Châteauroux pentru a efectua verificări în cadrul anchetei privind atentatul de la „Charlie Hebdo“. A aşteptat revenirea echipei pentru a afla informaţiile obţinute, apoi, în jurul orei 1.00 (2.00, ora României), s-a împuşcat în cap cu arma de serviciu. Helric Fredou şi-a început cariera la Versailles şi ulterior a preluat un post de conducerea la Limoges. În acea perioadă, el a cunoscut un episod de depresie severă. De altfel, arma de serviciu i-a fost retrasă atunci, pentru a evita o tragedie.

În urmă cu aproximativ un an, în noiembrie 2013, un poliţist de la acelaşi comisariat, care avea tot 44 de ani, s-a sinucis la birou împuşcându-se în cap. Acesta a lăsat o scrisoare în care preciza că nu simte că se ridică la înălţimea funcţiei. Cadavrul său a fost descoperit chiar de Helric Fredou, poliţistul care s-a sinucis în noaptea de miercuri spre joi, fără a lăsa însă o scrisoare prin care să-şi explice gestul.

Pe de altă parte, Jeannette Bougrab, partenera lui Stéphane Charbonnier, redactorul-șef al revistei „Charlie Hebdo”, cunoscut sub numele de Charb, a dat un interviu la postul de televiziune francez TF1, în care ea dă vina pentru masacru pe securitatea inadecvată la birourile publicației. „Nu am pierdut Charlie Hebdo”, a declarat ea. „Am pierdut un iubit. Eu sunt aici, nu ca un fost ministru, ci ca o femeie care și-a pierdut bărbatul, care a fost ucis de barbari. L-am admirat înainte de a mă îndrăgosti de el și l-am iubit pentru cum era, era curajos, el credea că viața este ceva neînsemnat când își apăra ideile. Cunoașteți azi oameni capabili să moară pentru ideile lor? Nu. Pentru că tocmai au murit, au fost uciși. Asta e realitatea, am fi putut evita acest masacru. L-am fi putut evita și nu am făcut-o”, a adăugat ea. În 2012, Charb a fost citat spunând: „Nu mă tem de represalii, nu am nici copii, nici soție, nici mașină, nici datorii. Ar putea suna un pic pompos, dar aș prefera să mor in picioare decât să trăiesc în genunchi”.  Spiritul său este însă dus mai departe și noul număr al revistei nu numai că va fi tipărit în circa un milion de exemplare, dar va ajunge și peste hotarele țării. Totodată, o revistă catolică şi un site evreiesc au publicat caricaturi din „Charlie Hebdo”, care îi ironizau pe Iisus şi pe Papă, respectiv Holocaustul şi pe evrei, în semn de solidaritate.