Nivelul de inteligenţă ar putea fi măsurat cu ajutorul unei probe de salivă sau al unei picături de sânge după ce oamenii de ştiinţă au demonstrat, în premieră, că IQ-ul unei persoane poate fi estimat printr-o simplă studiere a ADN-ului acesteia, informează luni The Telegraph. În urma celui mai amplu studiu desfăşurat până acum, care a analizat baza genetică a inteligenţei, cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh şi de la Universitatea Harvard au descoperit sute de gene noi care influenţează capacitatea creierului. Studii anterioare au sugerat că un procent situat între 50% şi 75% din coeficientul de inteligenţă este moştenit, iar restul este dobândit prin educaţie şi relaţii sociale. Aceste estimări au fost rezultatul cercetărilor efectuate pe gemeni identici cu acelaşi ADN, prin urmare s-a stabilit că orice diferenţe de IQ dintre aceştia trebuie să fie genetice. Însă, nimeni nu a ştiut care sunt aceste ''gene ale inteligenţei''.

În prezent, studiind datele genetice de la peste 240.000 de indivizi, oamenii de ştiinţă au identificat 538 de gene asociate inteligenţei.

Mai mult, cercetătorii au reuşit să estimeze inteligenţa doar pe baza ADN-ului unui individ, o descoperire remarcabilă ce ar putea ajuta medicii să diagnosticheze declinul funcţiei cognitive sau să le permită copiilor să primească o educaţie personalizată, pe baza abilităţile lor înnăscute. ''Studiul nostru a identificat un număr mare de gene asociate inteligenţei'', a declarat dr. David Hill, de la Centrul pentru îmbătrânire cognitivă şi epidemiologie cognitivă (CCACE) al Universităţii din Edinburgh. "De asemenea, am putut estima inteligenţa în cadrul altui grup doar pe baza ADN-ului (participanţilor)", a completat specialistul care a condus cercetarea.

Studiul a demonstrat şi faptul că aceleaşi gene care influenţează inteligenţa sunt asociate şi altor procese biologice, cum ar fi durata vieţii. Deşi se cunoaşte faptul că oamenii inteligenţi trăiesc mai mult, se presupunea că această asociere se datorează unor cauze sociale, precum ar fi beneficiile unei educaţii mai bune care conduce către obţinerea unui loc de muncă mai bine plătit, fapt ce aduce un nivel de trai mai bun şi o viaţă mai sănătoasă.

Însă, noua cercetare, publicată în jurnalul Molecular Psychiatry, sugerează că oamenii inteligenţi sunt mai capabili din punct de vedere biologic. În plus, echipa de oameni de ştiinţă a constatat că genele asociate cu abilităţile de rezolvare a problemelor au fost asociate cu procesul prin care neuronii trimit semnalele dintr-o zonă în alta a creierului. ''Ceea ce am demonstrat este că două procese biologice, neurogeneza - procesul de generare a celulelor nervoase noi - şi mielinizarea sistemului nervos central sunt asociate cu diferenţele de inteligenţă'', a adăugat dr. Hill. "Şi unele dintre variantele genetice asociate cu o creştere a inteligenţei sunt, de asemenea, legate de o creştere a speranţei de viaţă", a mai spus el.

Profesor Ian Deary de la CCACE cercetător principal în cadrul acestui studiu a declarat că în contextul în care ''se ştia că mediul de viaţă şi genele contribuie la diferenţele observabile în ceea ce priveşte inteligenţa oamenilor'', cercetarea de faţă aduce informaţii noi despre ''genele care influenţează inteligenţa şi sugerează că sănătatea şi inteligenţa sunt legate deoarece ele sunt influenţate parţial de aceleaşi gene''.

Studii anterioare realizate de cercetători de la King's College London au descoperit că până la 65% dintre diferenţele dintre rezultatele obţinute de elevi la testele GCSE (General Certificate of Secondary Education) aveau la origine genetica. La această concluzie s-a ajuns în urma analizării informaţiilor genetice a 12.500 de gemeni. Oamenii de ştiinţă au descoperit că toate rezultatele examenelor aveau la bază cauze ereditare, demonstrând că genele explică o mare parte dintre diferenţelor de IQ ale copiilor.