Departamentul american al Justiţiei a solicitat permisiunea de a păstra peste cinci ani datele telefonice culese de Agenţia de Securitate Naţională (NSA), astfel încât acestea să poată servi ca probă în cazul plângerilor împotriva agenţiei. În prezent, NSA poate culege aceste date (care nu includ conţinutul apelurilor, ci doar orele şi numerele) pentru a cerceta persoane suspectate de terorism, însă cu condiţia de a le distruge după cinci ani. Aceasta ar fi o consecinţă paradoxală a plângerilor depuse de diverse organizaţii împotriva NSA, după ce fostul consultant al acesteia, Edward Snowden, a dezvăluit, anul trecut, controversatul program de spionaj. Departamentul Justiţiei propune ca datele să nu fie distruse, ci să se stabilească un mecanism pentru ca analiştii NSA să nu poată avea acces la ele pentru anchetele lor, odată încheiată perioada de cinci ani. Preşedintele SUA, Barack Obama, examinează cele patru alternative prezentate de Departamentul Justiţiei şi responsabilii din domeniul informaţiilor pentru ca NSA să nu mai aibă în custodie milioane de date telefonice. Conform opţiunilor supuse atenţiei lui Obama, aceste metadate telefonice ar trebui să treacă sub controlul operatorilor de telecomunicaţii particulari, al altei agenţii federale, precum FBI, sau al unei entităţi fără legătură cu Guvernul şi cu companiile telefonice. A patra opţiune ar fi să se pună capăt strângerii de date telefonice ale americanilor şi să se caute o metodă alternativă pentru cercetarea persoanelor suspectate de terorism şi pentru garantarea securităţii naţionale. După atentatele de la 11 septembrie 2001, SUA au început să strângă metadate telefonice, practică pe care a dezvăluit-o Edward Snowden, refugiat în Rusia după izbucnirea scandalului de spionaj.

ALT SCANDAL Serviciul guvernamental britanic de spionaj (GCHQ) în colaborare cu Agenţia americană pentru Securitatea Naţională (NSA) au obţinut, în perioada 2008-2010, imagini fixe, inclusiv conţinut pornografic, utilizate de milioane de clienţi ai canalelor de mesagerie video Yahoo, scrie ”The Guardian”. Potrivit unor documente ale GCHQ datând din perioada 2008 - 2010, agenţii britanici şi americani au colectat, prin intermediul programului numit Optic Nerve, imagini fixe obţinute din camerele de luat vederi personale utilizate în canalele de conversaţii Yahoo, stocând datele chiar dacă utilizatorii interceptaţi erau sau nu suspecţi în anchete. În şase luni din 2008, GCHQ a stocat imagini fixe - inclusiv din comunicaţii cu conţinut sexual - de la peste 1,8 milioane de utilizatori ai serviciului Yahoo. Compania Yahoo şi-a exprimat iritarea pentru această situaţie, explicând că nu avea cunoştinţă de interceptări şi acuzând GCHQ şi NSA de încălcarea gravă a intimităţii utilizatorilor. GCHQ nu are instrumentele tehnice pentru a se asigura că nu sunt stocate neautorizat imaginile cetăţenilor britanici şi americani, iar legislaţia britanică nu prevede restricţii în accesarea de către analişti britanici a datelor cetăţenilor americani fără un mandat judiciar. Potrivit documentelor furnizate de fostul consultant NSA Edward Snowden, programul Optic Nerve a început în anul 2008, ca proiect-pilot, dar încă era activ în 2012. ”Din nefericire, se pare că un număr surprinzător de mare de oameni folosesc conversaţiile video pentru a-şi arăta părţi intime ale corpului celeilalte persoane. De asemenea, faptul că sistemul Yahoo permite mai multor persoane să acceseze imagini video în acelaşi timp, fără interactivitate, înseamnă că este vorba, uneori, de difuzarea pornografiei. Între 3% şi 11% din imaginile obţinute din canalele de conversaţie Yahoo conţin nuditate indezirabilă”, precizează documentul GCHQ.