Medicii psihiatri trag un semnal de alarmă în legătură cu dependenţa tinerilor de telefoanele inteligente şi internet, militând ca aceasta să fie recunoscută drept boală psihică. Singapore este una dintre ţările din Asia cele mai afectate de acest fenomen, întâlnit şi în Coreea de Sud, China şi Taiwan. Conform unui raport publicat anul trecut de Nielsen, lider la nivel global în cercetarea de piaţă, Singapore şi Hong Kong deţin recordul în Asia, având cel mai mare număr de utilizatori de smartphone-uri. Aproximativ 87% dintre cele 5,4 milioane de locuitori din Singapore deţin un telefon multifuncţional, faţă de 65% în SUA. Aceştia petrec în medie 38 de minute pe reţeaua socială Facebook, de aproximativ două ori mai mult decât americanii.

ÎN PAS CU TEHNOLOGIA Dependenţa de internet ar trebui clasificată drept tulburare mintală, apreciază Adrien Wang, psihiatru la Centrul Medical Gleneagles. Medicul aminteşte cazul unui tânăr de 18 ani ale cărui simptome erau extreme. Era neras, slab, cu părul lung, nu făcuse duş de mai multe zile. Avea înfăţişarea unui om fără adăpost, povesteşte Wang. Adolescentul a venit împreună cu tatăl său la medic, pentru că acesta a vrut să-i confişte calculatorul. Şi, când i-a tăiat accesul la internet acasă, băiatul a rătăcit prin cartier pentru a reuşi să se conecteze la reţelele wireless ale vecinilor. În final, a trebuit să fie spitalizat, i s-au administrat antidepresive şi acum face psihoterapie. ”Dependenţa de internet ca boală nici măcar nu este menţionată în manualele noastre psihiatrice cele mai recente”, a deplâns un psihiatru din Singapore. Este menţionată doar în anexă, ca o tulburare ce necesită în continuare cercetare.

Utilizarea calculatorului şi a smartphone-urilor are efecte şi în plan fizic, din ce în ce mai mulţi oameni suferind de text-neck şi iNeck, însemnând dureri cervicale din cauza proastei poziţii în timpul utilizării dispozitivelor mobile, mai spun medicii. În Asia, numeroase state au deschis deja centre de tratament pentru tinerii dependenţi de internet, în special în Coreea de Sud, China şi Taiwan. China deţine aproximativ 300 de centre de tratament, în timp ce un studiu estima la 24 de milioane numărul tinerilor dependenţi de internet, potrivit unui reportaj prezentat de televiziunea publică CCTV. În 2013, un studiu indica faptul că 7% dintre cele 50 de milioane de sud-coreeni prezintă un risc ridicat de dependenţă de internet. Procentajul a urcat la aproape 20% în rândul adolescenţilor.

SEMNE DE VIITOR SUMBRU Simptomele dependenţei reprezintă incapacitatea celor afectaţi de a se opri din navigare, anxietate atunci când nu au smartphone-ul la ei, pierderea eficienţei la locul de muncă sau la şcoală, nevoia de a verifica tot timpul dacă au telefonul asupra lor. Părinţii trebuie să se abţină total de la a le da copiilor un smartphone sau o tabletă pentru a-i ţine ocupaţi sau pentru a-i face să tacă. Tinerii care adoptă un comportament precoce şi se bucură de popularitate ar putea avea probleme în viitor. Potrivit unui studiu, cei care la 13 ani se comportă mai matur decât le cere vârsta şi interacţionează cu persoane atractive sunt consideraţi un exemplu de către prieteni. Când au ajuns la maturitate, aceşti tineri de aşa-zis succes au avut probleme cu drogurile, dar şi în relaţiile de cuplu.

Studiul a analizat comportamentul a 184 de tineri pe o perioadă de zece ani, de la 13 la 23 de ani, participanţilor fiindu-le puse întrebări legate de viaţă. Au fost întrebaţi cine le erau cei mai apropiaţi prieteni, ce cupluri li se par mai interesante, dacă au consumat droguri sau dacă au avut o relaţie amoroasă cu cineva. La 13 ani, copiii care adoptau un comportament mai matur se implicau în relaţii de dragoste sau se furişau în sala de cinematograf fără să plătească bilet sau aveau legături cu persoane atractive, erau consideraţi interesanţi. Cercetătorii au aflat că cei care arătau bine în mod natural sau care se machiau pentru a arăta bine erau percepuţi ca fiind mai maturi. Aceşti tineri ”grozavi” erau mai preocupaţi de celebritate decât ceilalţi de vârsta lor.

Pe la 22 de ani, exact acest comportament care îi făcea să crească în ochii celorlalţi le-a adus scăderea popularităţii. Foştii copii ”grozavi” au fost priviţi ca fiind mai puţin capabili să întreţină o relaţie sau să se înţeleagă bine cu ceilalţi. Între 21 şi 23 de ani, erau mai predispuşi la activităţi antisociale sau la consumul de substanţe interzise. În mod surprinzător, predispoziţia către consumul de droguri la maturitate a fost mai evidentă în rândul celor care adoptau un comportament mai matur decât în cazul celor care consumau efectiv drogurile în tinereţe. Cercetătorii subliniază că relaţiile amoroase sau încălcarea regulilor sunt normale în rândul tinerilor, la o anumită vârstă. Dar când aceste lucruri se petrec mai devreme decât ar trebui, ele indică riscuri mai mari decât s-a recunoscut până acum.

În timp ce studiul nu a reuşit să stabilească motivele care stau la baza acestor constatări, cercetătorii au emis ipoteza că tinerii care încearcă să-şi facă prieteni făcând pe grozavii vor sfârşi prin a fi mai puţin sociabili, pentru că nu au învăţat mai multe metode pozitive prin care să interacţioneze cu cei din jur. Cu timpul, aceşti tineri vor simţi nevoia să apeleze la comportamente tot mai ostentative pentru a-şi impresiona prietenii, iar asta îi va predispune la probleme cu alcoolul, drogurile sau activităţi antisociale. Cercetătorii au fost de acord că este nevoie de mai multe studii pentru a înţelege de ce apare nevoia unui comportament mai matur pentru o anumită vârstă şi cum generează acesta probleme în viitor.