Comisia Europeană (CE) a propus miercuri anumite standarde de securitate pentru depozitarea definitivă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive care provin de la centralele nuclearo-electrice, precum şi din activităţile medicale sau de cercetare. Prin directiva propusă, statelor membre li se cere să prezinte programe naţionale în care să specifice când, unde şi în ce mod vor construi şi vor gestiona depozite definitive de deşeuri radioactive pentru a se garanta cele mai înalte standarde de securitate. Două sau mai multe dintre statele membre pot conveni asupra utilizării unui depozit definitiv situat pe teritoriul unuia dintre ele, dar nu este permis exportul de deşeuri nucleare în scopul depozitării definitive în ţări din afara UE, se arată în propunerea Comisiei Europene. Cotidianul britanic „The Times” a scris la începutul acestui an că România ar purta negocieri cu alte şapte state UE - Olanda, Italia, Polonia, Slovacia, Lituania, Slovenia şi Bulgaria - pentru transportarea şi depozitarea deşeurilor nucleare din UE. Deşeurile nucleare din UE ar putea fi trimise în Europa de Est pentru a fi depozitate într-un centru subteran, potrivit planurilor luate în considerare de statele membre. Autorităţile române au infirmat însă aceste informaţii. În plus, legislaţia românească în vigoare interzice importul de deşeuri radioactive, a precizat Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). România participă, în schimb, prin Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (AN&DR), la proiectul ERDO (European Repository Development Organization) care are ca scop analiza dezvoltării unui depozit geologic regional de deşeuri înalt active. În cadrul acestui proiect sunt prevăzute întâlniri periodice, a explicat CNCAN. În România, în prezent există un singur depozit de deşeuri instituţionale, la Băiţa-Bihor, care funcţionează din 1985. În prezent, acesta este ocupat în proporţie de 40% şi aici sunt depozitaţi în fiecare an 15 metri cubi deşeuri radioactive de joasă şi medie activitate, de viaţă scurtă, produse în activităţi de aplicaţii industriale, medicale şi de cercetare. Nuclearelectrica, al doilea producător de energie electrică din ţară, îşi construieşte la Cernavodă un Depozit Intermediar de Combustibil Ars (DICA), cu 27 module monolitice din beton, o investiţie totală de 266 milioane lei. Termenul de finalizare al acestuia este 2023, iar modulele se realizează în etape, în 2009 funcţionând deja trei dintre ele. DICA va depozita combustibil nuclear înalt radioactiv, pe termen lung, până la 50 de ani, rezultat din exploatarea unităţilor 1 şi 2 de la Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă. Pe de altă parte, România îşi propune să construiască două depozite pentru deşeuri radioactive - unul la Saligny, pentru deşeuri slab şi mediu radioactive, şi un altul pentru deşeuri radioactive de înaltă activitate, al cărui amplasament nu a fost încă decis. Depozitul definitiv de deşeuri slab şi mediu radioactive ce va fi construit în localitatea Saligny, de lângă oraşul Cernavodă, cel de-al doilea astfel de depozit din ţară, va fi gata în 2019, cu cinci ani mai târziu decât a fost anunţat iniţial. Proiectul a fost estimat la 220 milioane euro, declara în aprilie, într-un interviu pentru NewsIn, preşedintele Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), Ion Năstăsescu.