MAI MULTĂ TRANSPARENŢĂ Scrisoarea băncii centrale privind produsele de economii care au cauzat, de fapt, pierderi clienţilor a avut ca scop o mai mare transparenţă din partea băncilor, astfel încât românii să cunoască exact costurile, a declarat, în weekend, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Nicolae Cinteză. „Unii bancheri au majorat comisioanele. La depozitele la trei luni, spre exemplu, scăzând dobânzile, era clar că principalul se va diminua. Personal, cred că a fost o chestie de păcăleală din partea băncilor. Tocmai de aceea le-am spus - dom’le, vreau transparenţă“, a spus Cinteză. El a precizat că nu le poate cere bancherilor să-şi modifice politica comercială, dar le poate impune mai multă transparenţă: „Ei înlocuiesc acum linile de finanţare de la băncile-mamă, care se retrag din zonă (dezintermediere, deleveraging - n.r.), cu resurse interne. Dar este vorba de finanţare pe termen lung, deci e clar că nu sunt interesaţi de economiile pe trei luni. E de înţeles, dar măcar să îşi asume asta, nu să ia banii clientului şi, la scadenţă, să-i dea înapoi mai puţini bani decât au luat“, a punctat oficialul BNR. Declaraţia sa vine în contextul în care banca centrală a solicitat instituţiilor de credit să adopte măsuri dacă există situaţii în care, din cauza scăderii dobânzilor şi majorării comisioanelor, deponentul retrage din depozitele la termen mai puţini bani decât a plasat, invocând „mediatizarea fenomenului“. BNR a cerut şefilor băncilor să ia măsuri pentru remedierea unor astfel de situaţii şi să le comunice până la finele lui februarie, invocând, pe lângă riscul reputaţional, şi „prevederile legale privind practicile bancare prudente în relaţia cu clientela“.

CE SE-NTÂMPLĂ, DOCTORE? Şeful Supravegherii din banca centrală este de acord că băncile au, de multe ori, deficienţe mari în relaţia cu clienţii: „Văd după reclamaţiile pe care le primesc. Sunt grosolane. La reclamaţii mă uit mereu când îmi vine mapa, pentru că afli multe lucruri de acolo“. De la mijlocul anului trecut, când BNR a reluat reducerea treptată a dobânzii-cheie, băncile comerciale au replicat o bună parte din mişcarea ratei de referinţă în bonificaţiile acordate deponenţilor. Spre finalul anului trecut şi la începutul lui 2014, când banca centrală a lăsat mai multă lichiditate în piaţă, dobânzile interbancare au coborât la minime istorice. În condiţiile unor dobânzi între 2% şi 4,25% pe an la depozitele cu scadenţă la trei luni, câştigul încasat la un depozit de 1.000 de lei este, în cele mai multe cazuri, mai mic decât comisioanele de administrare lunare stabilite de unele bănci. Ba mai mult, dacă deponentul nu retrage suma la data de scadenţă, majoritatea băncilor aplică imediat un comision de 0,5%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, i-a îndemnat în repetate rânduri pe bancheri să calibreze cu măsură transferul reducerii ratei de politică monetară în dobânzile la depozite. Pe de altă parte, însă, Isărescu a promovat recent ideea că economisirea nu înseamnă doar depozite bancare, ci şi fonduri de pensii şi piaţă de capital.