Restanţele la credite se vor înmulţi îngrijorător, dacă deprecierea leului se va menţine pe o perioadă mai îndelungată, iar cursul se va stabiliza la un nivel mult prea dezavantajos, apreciază bancherii. Directorul general adjunct al Băncii Transilvania (BT), Ionuţ Pătrăhău, aminteşte de majorările de dobînzi la creditele în valută survenite în ultimul timp, subliniind că există cazuri în care ratele la credite s-au dublat din două motive - deprecierea leului şi dobînzile în urcare. \"Mă aştept să existe probleme legate de achitarea ratelor la creditele în euro dacă situaţia va dura mult. (...) Sperăm că efectele sînt temporare şi că în trei-şase luni lucrurile vor reveni la normal\", a afirmat Pătrăhău. În cazurile de neplată, BT va analiza cu atenţie \"cine are cu adevărat nevoie\" şi ar putea accepta reeşalonări sau rescadenţări ale împrumuturilor, “dar nu ca regulă generală”. “Dacă situaţia se agravează, atunci o să începem să ne facem griji\", a spus oficialul BT. Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, spune că, de la nivelul actual al cursului, stresul impus clienţilor de deprecierea leului poate fi destul de mare, ceea ce va conduce la majorarea restanţelor. \"Este un curs suportabil, dar restanţele cresc\", a afirmat Ionuţ Dumitru. El a precizat că sînt bănci care pot să reziste şi nu vor avea probleme grave nici la un nivel al cursului de 5 lei/euro, dar că este cert că de la această valoare încep să facă pierderi. \"Depinde de fiecare bancă, de cît de relaxată a fost politica de creditare implementată. Nu ştiu cîte bănci s-au dus pînă la maximul gradului de îndatorare (...) De asemenea, nu cred că clienţii cu grad relativ mic de îndatorare vor avea probleme, în timp ce cei cu multe datorii vor fi mai afectaţi\", a continuat Dumitru. De asemenea, directorul Institutului de Prognoză Economică (IPE) din cadrul Academiei Române, Lucian Albu, consideră că băncile nu vor avea pe termen scurt probleme legate de neachitarea creditelor, ca urmare a deprecierii leului, „dar dacă aceasta va continua, pe termen mai lung, depăşind trei luni de pierderi pe curs, atunci da\", a spus Albu. Ponderea creditelor neachitate în total credite va creşte, dar băncile pot face calcule legate de probabilitatea ca împrumuturile contractate să nu fie achitate la timp, în funcţie de profilul clienţilor, numărul acestora sau ratele pe care trebuie să le plătească. Soldul restanţelor la împrumuturile în valută a avansat, în primele 11 luni ale anului trecut, de 2,7 ori, de la 330,2 milioane lei, la 905 milioane lei. Cursul de schimb a fost relativ stabil în primele opt luni ale anului trecut, cu o uşoară tendinţă de apreciere, şi a variat între maximul lunii ianuarie, de 3,7695 lei/euro, şi minimul anului, de 3,4719 lei/euro, înregistrat la 6 august. Moneda naţională a încheiat anul la un curs de referinţă de 3,9852 lei/euro, în scădere cu 10,38% faţă de prima cotaţie valabilă în 2008, cînd un euro valora 3,6102 lei. Deprecierea a continuat şi mai abrupt în prima săptămînă bancară a lui 2009, cînd leul a atins cotaţia minimă faţă de euro, de 4,2127 lei/euro. Faţă de cotaţia cea mai apreciată a ultimilor cinci ani, de 3,1112 lei/euro, atins în vara anului 2007, actualul curs de referinţă indică o depreciere de 35,4%, într-un an şi jumătate. Nu toţi directorii de bănci sînt însă îngrijoraţi de eventuala sporire a restanţelor la credite, un exemplu în acest sens fiind comentariul preşedintelui Alpha Bank, Sergiu Oprescu: \"Este cam devreme să ne pronunţăm. S-a făcut o ajustare în timp a acestei deprecieri, atît prin majorarea salariilor, cît şi prin reducerea dobînzii de referinţă, în unele cazuri. Dacă leul se va stabiliza sau revine, influenţele vor fi mici\", a explicat Oprescu.