Preşedintele sirian şi soţia sa, Asma, au vrut să dea un exemplu pozitiv şi au votat, duminică, la Damasc, în cadrul referendumului asupra noii Constituţii, care însă menţine prerogative extinse ale şefului statului, contestat de peste 11 luni de o revoltă populară fără precedent. Preşedintele şi soţia sa şi-au făcut drum cu dificultate în sediul televiziunii de stat, unde angajaţii se înghesuiau să îl salute, iar mulţimea scanda „Allah, Siria, Bashar şi atât”. Cuplul a trecut ulterior în spatele perdelei pentru a marca buletinele de vot, după care le-a introdus în urnă. „Siria face obiectul unei campanii mediatice”, a declarat ulterior al-Assad, dând asigurări că „presa este foarte importantă, dar că nu poate bate realitatea”. Noua Constituţie a Siriei a fost votată de peste 89% din electorat, în cadrul referendumului, după cum a anunţat postul public de televiziune. Prezenţa la urne a fost de 57,4% din electorat, din care 89,4% s-au pronunţat pentru noua Constituţie siriană, propusă de preşedintele Bashar al-Assad. Au votat 8,37 milioane alegători, din care doar 753.208 au spus „Nu” noii Constituţii, iar 132.920 din buletinele de vot sunt nule. Opoziţia siriană şi mişcările prodemocraţie au chemat la boicotarea referendumului. Şi mulţi miniştri europeni ai Afacerilor Externe, între care şi şefii diplomaţiei franceze şi britanice, au denunţat ieri referendumul. Alegătorii sirieni au fost chemaţi să se pronunţe asupra proiectului unei noi Constituţii, care pune capăt hegemoniei Partidului Baas, aflat la putere de o jumătate de secol, dar care menţine prerogative extinse pentru preşedinte şi îi permite lui al-Assad să se menţină, teoretic, încă 16 ani la putere. Scrutinul s-a desfăşurat în contextul în care circa 7.600 de persoane au fost ucise în 11 luni de revoltă reprimată sângeros, iar bilanţul cotidian al acestor violenţe depăşeşte de câteva săptămâni în mod frecvent zeci de morţi, potrivit unor activişti din domeniul apărării drepturilor omului.

Statele membre ale UE au adoptat, ieri, un nou set de sancţiuni împotriva Siriei, din cauza continuării represiunii, acestea vizând în special Banca Centrală a ţării şi transportul aerian de mărfuri. Măsurile restrictive au fost aprobate în cursul unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Afacerilor Externe de la Bruxelles. Acestea includ îngheţarea activelor Băncii Centrale siriene din Europa şi o interdicţie privind comerţul cu metale preţioase, precum aurul, realizat de această ţară. Setul de sancţiuni adoptate de UE va include şi un embargo asupra transportului aerian de marfă din Siria, astfel că aceste avioane nu vor mai putea ateriza pe teritoriul european. Opţiunea unui embargo total asupra zborurilor de pasageri din Siria, care a fost studiată o perioadă, a fost abandonată pentru moment întrucât ar putea împiedica cetăţenii străini să părăsească ţara, potrivit unor diplomaţi. În plus, alte şapte persoane vor fi adăugate pe o listă cu 150 de persoane şi organizaţii sau întreprinderi, între care figurează principalii membri ai regimului sirian, care fac obiectul unor interdicţii de viză în Europa şi blocării bunurilor. Numele lor vor fi publicate astăzi.

Premierul rus Vladimir Putin a criticat însă atitudinea cinică a Occidentului faţă de Siria şi a avertizat împotriva oricărui atac militar împotriva Iranului. Vladimir Putin a apărat vehement dublul veto al Rusiei şi Chinei la începutul lui februarie în Consiliul de Securitate al ONU împotriva unei rezoluţii prezentate de ţările occidentale şi arabe ce condamnă represiunea din Siria, aliat de lungă durată al Moscovei. „Occidentalii nu mai au răbdare pentru a elabora o abordare echilibrată\" în privinţa Siriei la Consiliul de Securitate al ONU”, a scris Putin în acest text lung, publicat de cotidianul „Moskovskie Novosti” şi consacrat în special politicii externe.