Camera Deputaţilor a adoptat miercuri un proiect de lege care vine în sprijinul persoanelor vizate de diverse anchete. Pe scurt, actul normativ prevede faptul că operatorii sunt obligaţi să informeze persoanele vizate că sunt interceptate în maxim 60 de zile. În timp ce unele voci spun că aceste prevederi slăbesc puterea organelor de anchetă, există și persoane care apreciază aceste reglementări, considerând că, în acest fel, sunt limitate abuzurile.

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri un proiect de lege care vine în sprijinul persoanelor vizate de diverse anchete. Pe scurt, actul normativ prevede faptul că operatorii sunt obligaţi să informeze persoanele vizate că sunt interceptate în maxim 60 de zile. În timp ce unele voci spun că aceste prevederi slăbesc puterea organelor de anchetă, există și persoane care apreciază aceste reglementări, considerând că, în acest fel, sunt limitate abuzurile. „Operatorii sunt obligaţi să instituie măsurile organizatorice, tehnice şi de procedură pentru a furniza persoanei vizate informaţiile necesare şi pentru a asigura transmiterea unui răspuns în legătură cu prelucrările desfăşurate sau în legătură cu notificarea persoanelor vizate în cazul apariţiei unui incident de securitate. Operatorul are obligaţia de a informa persoana vizată, în scris. Răspunsul se transmite în mod gratuit, în cel mult 60 de zile calendaristice”, prevede articolul 12 din proiectul de lege. O altă prevedere din iniţiativa adoptată arată că operatorii sunt obligaţi să le comunice persoanelor vizate informaţii suplimentare, cum ar fi perioada în care aceştia vor fi interceptaţi. „La cerere, atunci când legea nu prevede altfel, operatorul comunică persoanei vizate următoarele informaţii suplimentare: Temeiul juridic al prelucrării; Perioada pentru care sunt stocate datele cu caracter personal sau, în cazul în care nu este posibil, criteriile utilizate pentru a stabili perioada respectivă; Dacă este cazul, categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal, inclusiv din state terţe sau organizaţii internaţionale; Orice alte informaţii suplimentare, în funcţie de specificul activităţilor de prelucrare, în special atunci când datele cu caracter personal sunt colectate fără ştirea persoanei vizate”, prevede articolul 14 din iniţiativa adoptată.

ÎN CE CONDIȚII NU SUNT ANUNȚAȚI CEI VIZAȚI

Potrivit iniţiativei, operatorii vor fi obligaţi să transmită şi scopul interceptării. „Operatorul este obligat să comunice următoarele informaţii: Scopurile şi temeiul juridic al prelucrării; Categoriile de date cu caracter personal vizate; Destinatarii sau categoriile de destinatari cărora le-au fost divulgate datele cu caracter personal”, arată articolul 16 al proiectului legislativ. Legea prevede, de asemenea, amânarea restricţionării sau omiterii furnizării de informaţii persoanei vizate în anumite cazuri. „Operatorul poate dispune, după caz, măsura amânării, restricţionării sau omiterii furnizării de informaţii persoanei vizate numai dacă o astfel de măsură este necesară pentru: Evitarea obstrucţionării bunei desfăşurări a procesului penal; Evitarea prejudicierii, prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau a executării pedepselor; Protejarea ordinii şi siguranţei publice; Protejarea securităţii naţionale; Protejarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi”, prevede articolul 15 din iniţiativa legislativă.

CRITICI DE LA OPOZIȚIE

Proiectul, iniţiat de senatorii PSD Şerban Nicolae şi Adrian Diaconu, a fost criticat de Opoziţie. „PSD-ALDE a mai slăbit atăzi un pic legile justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Astăzi a fost votat în plen un proiect de lege iniţiat de Şerban Nicolae, sub pretextul implementării unei directive europene şi care prevede că persoanele care ştiu că au săvârşit fapte de corupţie să poată solicita operatorului de telefonie mobilă, în scris, informaţii cu privire la interceptarea sau neinterceptarea. Prin acest proiect de lege persoanele care sunt prevăzute să pună în aplicare modalităţile tehnice de relaţionare cu persoanele care săvârşesc faptele de corupţie funcţionează pe baza unor protocoale încheiate între părţi”, a declarat în plen deputatul PNL Raluca Turcan. Propunerea legislativă a fost adoptată pe 5 iulie, Camera Deputaţilor având rol de for decizional, urmând acum ca iniţiativa să ajungă la preşedinte pentru promulgare.