Deputatul UDMR Marko Attila Gabor a fost condamnat definitiv, ieri, la trei ani de închisoare cu suspendare în procesul în care este judecat pentru abuz în serviciu într-un dosar privind restituirea unor imobile, după ce inițial fusese condamnat la aceeași pedeapsă, dar cu executare. Astfel, Curtea de Apel Ploieşti a dispus suspendarea pedepsei de trei ani de închisoare cu executare la care Judecătoria Buzău, ca instanţă de fond, îl condamnase pe actualul parlamentar. Prin aceeaşi sentinţă, un alt inculpat din acest dosar, Marosan Tamas, condamnat tot la trei ani de închisoare cu executare, beneficiază, de asemenea, de suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În ceea ce îl priveşte pe cel de-al treilea inculpat din acest dosar, Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, Curtea de Apel Ploieşti a menţinut decizia instanţei de fond. Totodată, magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au dispus, prin sentinţa pronunţată miercuri, să înlăture dispoziţia de confiscare specială a sumei de 1.137.856 lei de la Eparhia Reformată din Ardeal. Instanţa de fond din acest dosar, Judecătoria Buzău, dispusese, în baza vechiului codul penal, prin sentinţa pronunţată în 28 iunie 2012, confiscarea specială a acestei sume de la Eparhia Reformată din Ardeal. Decizia este definitivă.

SCURT ISTORIC Marko Attila-Gabor a fost condamnat, în 28 iunie 2012, la trei ani de închisoare cu executare de către Judecătoria Buzău, care l-a găsit vinovat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Marosan Tamas, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal şi Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Ministerului Justiţiei, acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. Marosan Tamas a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, în timp ce Silviu Clim a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Procurorii au stabilit că în anul 2002 cei trei au făcut parte din comisia specială de restituire a unor bunuri imobile care au fost ale comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, înfiinţată în baza OUG 83/1999. Cei trei acuzaţi au întocmit, în 14 mai 2002, o notă de constatare în care au arătat, contrar realităţii, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe şi l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. Imobilul în discuţie a avut destinaţia de şcoală din momentul edificării construcţiei şi includea două instituţii de învăţământ: Liceul Teoretic "Szekely Miko" Sfântu Gheorghe şi Liceul Teologic Reformat. De asemenea, în cursul lunii aprilie 2002, Ministerul Administraţiei Publice stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în baza OUG 83/1999. În principal, retrocedarea s-a făcut în baza unui extras de carte funciară nevalabil, emis în 1990, cât şi a Cărţii Funciare care nu avea traducere autorizată în limba română, documente care fuseseră depuse în fotocopie de Eparhia Reformată din Ardeal. Prin aceste fapte, acuzaţii ar fi prejudiciat statul român cu aproximativ 1.300.000 de euro, reprezentând valoarea imobilului. Conform sentinţei pronunţate de Judecătoria Buzău şi publicate pe portalul instanţelor de judecată, ”partea vătămată Municipiul Sfântul Gheorghe nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul nefiind acoperit”. Totodată, săptămâna trecută procurorii DNA au cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea deputatului UDMR Marko Attlia, acuzat de abuz în serviciu în acelaşi dosar cu şefa DIICOT Alina Bica, după ce a făcut parte dintr-o comisie a ANRP care a acordat ilegal o despăgubire în 2011. Potrivit DNA, în acest dosar Attila-Gabor Marko este suspectat că, împreună cu ceilalţi membrii ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a aprobat, în mod abuziv, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, prin care a fost stabilită valoarea de 377.282.300 lei pentru un teren de 13 hectare, prin supraevaluarea acestuia. Acest lucru adus statului un prejudiciu de 263.327.559 de lei, echivalentul a 62.548.113 euro. "Din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune de corupţie, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal. În acest sens, trebuie avute în vedere gravitatea faptelor, modul şi circumstanţele de comitere a acestora, anturajul şi mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale şi celelalte împrejurări privitoare la persoana acestuia", menționa DNA.