România şi Bulgaria sînt membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, dar în viaţa de zi cu zi, în curînd va deveni evident că cele două sînt state de mîna a doua în blocul comunitar, relatează Der Spiegel în ediţia electronică de miercuri. Publicaţia germană precizează că Bruxellesul depune eforturi pentru a le reaminti celor două state de la Marea Neagră că se află într-o perioadă de probă. Începînd de luni, românii şi bulgarii se pot considera cetăţeni ai UE. Prim-miniştrii lor vor avea locuri la masa de negocieri de la Bruxelles, cu drepturi egale, vor avea doi comisari în Comisia Europeană şi se vor putea aşeza la coadă la aeroporturi în spaţiul consacrat UE. Cu toate acestea, ei vor fi membri de mîna a doua, menţionează Der Spiegel. Pentru o perioadă de pînă la şapte ani, cetăţenii acestori ţări nu vor putea să lucreze în unele state vechi membre ale UE. State precum Germania, Austria şi Olanda şi-au închis aproape complet piaţa muncii pentru locuitorii din aceste ţări, aşa cum au făcut şi în 2004. Deşi unele state est-europene, care au aderat la UE în 2004, vor putea adera la spaţiul Schengen, pentru Bulgaria şi România nici nu se discută încă o dată pentru intrarea în zona fără frontiere a Europei. Cel mai dificil aspect pentru cele două ţări rămîne însă cel legat de clauzele de salvgardare. Ca şi în 2004, statele vechi ale UE au dreptul de a cere Comisiei Europene să implementeze măsurile de protecţie, dacă un anumit sector industrial al unuia dintre noile state membre reprezintă o ameninţare din punctul de vedere al concurenţei pentru propria sa industrie. În plus, România şi Bulgaria pot fi pedepsite dacă nu îşi respectă promisiunile pe care le-au făcut pentru a adera la UE, aceasta fiind un fel de perioadă de probă. Spre exemplu, România trebuie să înfiinţeze, pînă în martie, un birou pentru combaterea corupţiei, care va monitoriza veniturile membrilor Parlamentului şi ale asociaţilor acestora. Dacă Executivul comunitar consideră că ritmul reformei încetineşte, poate retrage anumite privilegii ale noilor state membre şi limita accesul lor pe piaţa internă a Uniunii. Comisia poate impune un embargou comercial asupra anumitor bunuri, poate refuza să recunoască diplomele sau să furnizeze unele fonduri structurale sau agricole. Există deja numeroase excepţii privind piaţa internă, în special în sectorul agricol. De exemplu, nici una dintre cele două ţări nu poate exporta carne de porc în UE, din cauza pestei porcine. De asemenea, noile membre sînt privite cu suspiciuni în ceea ce priveşte sistemul de justiţie, Comisia avînd posibilitatea de a suspenda oricînd recunoaşterea sentinţelor sau verdictelor date de justiţia din România sau Bulgaria. Pînă în prezent, nu au existat semne ale unor proteste faţă de modul în care sînt tratate cele două ţări. Sentimentul general în ambele state este pur şi simplu unul de uşurare, pentru că aderarea lor nu a fost amînată pînă în 2008, conchide Der Spiegel.