Climatologii au determinat mecanismul fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi secetă şi valuri de căldură sau de frig, ce rezultă în urma perturbării curenţilor atmosferici din cauza încălzirii globale. SUA au cunoscut un val de căldură caniculară în 2011, după Rusia în 2010, în timp ce Pakistanul a fost victima în acelaşi an a unor inundaţii fără precedent. Aceste fenomene devastatoare rezultă, potrivit studiului publicat luni, din aceeaşi perturbare a curenţilor atmosferici din jurul globului în emisfera nordică, din cauza încălzirii globale, o consecinţă a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din activitatea umană.

„O parte importantă a fluxului de aer la latitudinile medii ale Pământului iau de obicei forma unor valuri ce se deplasează în jurul globului, oscilând între regiunile tropicale şi arctice”, a explicat Vladimir Petuhov, de la Institutul din Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK) din Germania, autorul principal al studiului. Atunci când aceste valuri oscilează la altitudini înalte ele aspiră aerul tropical şi-l duc spre Europa şi Rusia sau SUA, iar atunci când oscilează la altitudini joase produc aceleaşi fenomene, dar cu mase de aer rece arctic. „Am găsit în mai multe dintre aceste fenomene meteorologice extreme recente valuri atmosferice care au rămas fixate în mişcarea lor timp de câteva săptămâni”, a mai explicat acesta, adăugând că încălzirea nu este uniformă pe planetă.

Creşterea temperaturii în Antarctica amplifică şi mai mult pierderile de zăpadă şi gheaţă. Aceasta reduce diferenţele de temperatură între regiunea arctică şi, de exemplu, Europa, ceea ce afectează fluxul de aer în jurul planetei, a cărui forţă motrice este tocmai diferenţa de temperatură. În plus, continentele se încălzesc şi se răcesc mult mai repede decât oceanele, contribuind la staţionarea aerului. Aceşti doi factori sunt esenţiali pentru mecanismul pe care l-am detectat şi care provoacă perioade prelungite de căldură sau de frig. Două sau trei zile, cu o temperatură de 30 de grade Celsius, nu constituie o problemă, dar douăzeci de zile sau mai mult creează un stres important pentru numeroase ecosisteme şi aglomerări urbane ce nu sunt adaptate pentru astfel de valuri de căldură prelungite, fiind invocate creşterea mortalităţii, incendii forestiere şi pierderi în agricultură.