Unul dintre proiectele care au suscitat dezbateri lungi şi analize minuţioase este cel al descentralizării. În şedinţa de ieri a Guvernului, proiectul a primit ştampila “adoptat”, el urmând să fie trimis la Parlament pentru asumarea răspunderii, pe 19 noiembrie. Ce se întâmplă, de fapt, în urma acestui proces de descentralizare? Vicepremierul Liviu Dragnea, coordonatorul proiectului, spune că descentralizarea prevede transferul către autorităţile locale al competenţelor în sănătate, agricultură, mediu, cultură, tineret şi sport, autorizare şi clasificare în turism, pescuit, dar nu include Poliţia (care “se întăreşte”), porturile, plajele, prestaţiile sociale şi cinematografele. El a arătat că pentru porturi va exista o „abordare separată“. Potrivit lui Dragnea, în urma procesului, aproximativ 14.000 de oameni vor lucra în instituţiile descentralizate, fiind preluaţi din subordinea ministerelor, cu toate drepturile actuale şi cu cheltuielile de personal aferente, la instituţiile descentralizate care vor intra în subordinea autorităţilor locale. Descentralizarea va implica, totodată, transferul a circa 2.000 imobile din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor teritoriale.

Senatorul PSD Alexandru Mazăre spune că, în principiu, social-democraţii sunt de acord cu descentralizarea, însă nu consideră că ea “trebuie făcută de la A la Z, ci fiecare domeniu trebuie gândit foarte bine”: “Crearea unor alte structuri pe lângă instituţiile care vor trece la Consiliul Judeţean şi se suprapun, ca şi atribuţii, peste cele care vor trece în subordinea autorităţii judeţene nu face altceva decât să mărească aparatul birocratic”. Pentru ca procesul descentralizării să aibă loc, este nevoie de schimbarea Constituţiei. Ei bine, nici asta nu s-a putut face, deoarece era nevoie de un referendum. Dar Legea referendumului a fost atacată la Curtea Constituţională a României (CCR) de Traian Băsescu, el nefiind de acord cu reducerea prezenţei la vot de la 50%+1 la 30%+1. Magistraţii au respins însă sesizarea lui. Acum, şeful statului este obligat ca în zece zile să promulge noua Lege a referendumului, după ce magistraţii CCR îi comunică oficial decizia lor.